Noua cea mai puternică turbină eoliană din lume a fost instalată şi conectată, iar cifrele acesteia sunt fascinante

Săptămâna trecută publicam un articol în care relatam despre transportarea cu un camion Scania a elicelor noii celei mai puternice turbine eoliene din lume, Vestas V236-15.0 MW. E o turbină uriaşă, de 15 MW, care urma să fie instalată în parcul eolian de testări Osterild, din Danemarca, acolo unde mai multe modele noi de turbine trec întâi testarea parametrilor în viaţă reală. Ei bine, acum turbina a fost instalată şi conectată la reţea, iar odată cu asta au fost dezvăluite mai multe cifre din parametrii săi tehnici, care sunt de-a dreptul fascinanţi.

Foto: Transportarea elicelor noii turbine eoliene

Dacă turbinele eoliene de uscat, prevăzute pentru zone cu vânturi mai slabe, au puteri cuprinse între 2 şi 4,5 MW, în ultimii doi ani au fost lansate mai multe modele de turbine super puternice, atât de producători din China, care au ajuns până la circa 12-13 MW, cât şi cei din Europa, cum ar fi Siemens-Gamesa, cu până la 14 MW şi acum producătorul danez Vestas, cu această turbină de tocmai 15 MW. Fireşte, asemenea turbine pot fi instalate în zone unde vânturile sunt intense şi frecvente, pe mare sau pe uscat, pentru că doar aşa vor livra randament maxim.

Turbina daneză are un diametru al rotorului de 236 metri, de unde şi denumirea sa, şi o suprafaţă de captare a curenţilor de 43.742 m2, deci peste 43 mii de metri pătraţi. Întreaga turbină ajunge la 280 metri înălţime, ceea ce o face şi cea mai înaltă turbină din lume. Câtă electricitate poate produce o asemenea turbină? Aici vin cele mai interesante cifre.

Când spunem că o asemenea turbină are o putere de 15 MW, asta înseamnă că, dacă timp de o oră ea se învârte la capacitatea ei nominală, va genera 15 MWh de electricitate, adică 15.000 kWh. Doar că, raportat la nivelul unui an, turbinele eoliene niciodată nu lucrează întotdeauna la capacitate maximă. Turbina Vestas V236-15.0 MW are nevoie de vânt de minim 3 m/s pentru a se include şi poate opera până la vânturi de 30 m/s, adică vânt de 108 km/h. Montarea ei e logică acolo unde media anuală a vânturilor este de 8 m/s şi mai sus. Iar în regiuni cu 10-11 m/s medie anuală ea va oferi randament maxim.

Aşadar, într-o regiune cu 8/s, o singură turbină va genera anual 60 GWh de electricitate. Într-o regiune cu 10 m/s viteză medie anuală a vântului, ea va genera anual 80 GWh de electricitate, iar în zone cu viteză medie de 11 m/s, ea poate ajunge la 90 GWh de electricitate generată anual.

Ca să înţelegem mai bine ce înseamnă această cantitate de electricitate, amintim din articolul nostru anterior de studiere a posibilităţilor de independenţă energetică pentru Moldova că întreaga Republică Moldova a consumat în anul 2021 o cantitate de 4.212 GWh de electricitate. Asta ar însemna, teoretică, că la nivelul de 60 GWh anual de energie al unei asemenea turbine, doar 70 de turbine pot genera electricitate cât consumă întreaga Republică Moldova. La nivelul de 90 GWh, menţionat mai sus, asta ar însemna că doar 47 de asemenea turbine ar putea produce echivalentul electricităţii consumate de toată ţara.

Cei de la Vestas compară cifrele în numărul de case pe care le pot asigura anual cu electricitate, în cazul consumului european, cifra fiind de 20.000 case pe durata unui an, asigurate de o singură turbină. De asemenea, ei menţionează că instalarea unei singure asemenea turbine asigură neemiterea a 38.000 de tone de CO2 anual, dacă energia ar fi produsă prin combustibil fosili. Această cantitate de CO2 e emisă de 25.000 de maşini anual.

Deci, impactul noii celei mai mari turbine din lume e pur şi simplu uriaş, chiar şi la nivelul unui singur exemplar. Iar cu asemenea cifre, ţările pot face schimbări mult mai palpabile şi mai repede, atunci când instalează un parc eolian cu măcar 20-30 de asemenea turbine.