În 2022 producţia de energie eoliană şi solară în UE a depăşit-o pe cea pe bază de combustibili fosili

De multe ori, când vorbim de maşini electrice sau de viitoarea interzicere a motoarelor cu ardere internă în UE, există păreri ce indică asupra mixului de producţie a electricităţii, în care combustibilii fosili, precum gazul natural sau cărbunele, încă mai au o cotă dominantă în unele ţări şi prea mare la nivel de continent. Dar lucrurile se mişcă atât de rapid şi au evoluat cu paşi atât de mari în 2022, inclusiv împinse de criza energetică a gazului, încât în 2022 producţia de energie eoliană şi solară în UE a depăşit-o deja pe cea pe bază de combustibil fosili, se arată într-un studiu energetic amplu, publicat de institutul Ember.

Astfel, în anul 2022, producţia de energie eoliană şi solară, calculată într-o categorie comună, a constituit 22% din toată electricitatea produsă în UE. Producţia de energie pe gază de gaz natural a fost de 20%, iar cea pe bază de cărbune — 16%. Totuşi, doar menţinarea acestor cifre n-ar fi suficiente, întrucât există premise majore pentru reducerea şi mai mare a producţiei de energiei pe bază de combustibili fosili.

În 2022, din cauza crizei energetice, de fapt producţia de electricitate pe bază de gaz şi cărbune a cunoscut o uşoară creştere, fapt care poate părea paradoxal, dar a fost dictat de un an foarte slab pentru producţie de energie de la hidrocentrale şi de scădere majoră a producţiei a energiei pe bază nucleară. Scăderea producţiei de la hidrocentrale a fost motivată de o secetă record, care a redus considerabil debitele de apă. Iar scăderea producţiei de la centralele atomice a fost cauzată atât de scoaterea din funcţiune a unui reactor în Germania, cât şi de intrarea într-un proces de mentenanţă planificată a unui număr record de reactoare în Franţa. În cazul Germaniei, era vorba de o deconectare permanentă, plan dintr-un program de neînţeles de reducere a energiei nucleare. În cazul Franţei, e vorba de deconectare temporară, pentru lucrări planificate. Aceste deconectări, însă, au creat un deficit de 185 TWh în producţia de electricitate, sau 7% din electricitatea produsă anual în UE. Circa 83% din acest deficit a fost asigurat prin creşterea de producţie eoliană şi solară, iar restul de 17% a fost asigurat prin creşterea de generare din combustibili fosili. Deoarece cărbunele a fost mai ieftin decât gazul, lui i-a revenit cea mai mare parte de creştere, +7%, în timp ce producţia de electricitate pe bază de gaz a înregistrat doar +0,8%.

Acelaşi studiu, însă, indică asupra faptului că anul 2023 va fi unul în care statisticile pentru energia generată din combustibil fosili va scădea drastic. Reactoarele nucleare franceze vor contribui din nou la producţia de electricitate fără emisii directe CO2, iar hidrocentralele revin la producţie normală, în timp ce capacităţile de generare a electricităţii pe bază eoliană şi solară cresc exponenţial. În lumina unor asemenea evoluţii, producţia pe bază de gaz natural şi cărbune va scădea şi mai mult, în special cea pe bază de gaz natural, fiind aşteptate recorduri istorice de reducere a acestui tip de combustibil.

Studiul mai menţionează că în 2022 s-a remarcat o scădere considerabilă şi a cererii de electricitate în toate statele UE, de circa 7,9% la nivel de uniune. Iar asta se datorează atât iernii mai calde, cât şi dorinţei cetăţenilor de a economisi la nivel personal. Acelaşi studiu, însă, precizează că actualele proiecte majore de parcuri eoliene şi solare vor avea un rol definitoriu foarte curând, deja în 1-2 ani, când e prognozat un start al unei tendinţe de creştere masivă a consumului de electricitate, datorată prezenţei a tot mai multe maşini electrice în UE. Deci, mulţimea de proiecte noi de energie regenerabilă ar trebui să ne pregătească pe toţi de acea etapă când maşinile electrice vor constitui o cotă mult mai mare din mobilitatea cotidiană, astfel încât să existe acel necesar de electricitate asigurat, şi nu doar asigurat, ci din din surse regenerabile.

Studiul oferă şi câteva cifre importante pentru a conştientiza efectul energiei eoliene şi solare în anul 2022. Au fost generaţi 39 TWh de electricitate pe baza soarelui, cu 24% mai mult decât anul anterior. Producţia acestei cantităţi de electricitate ar fi necesitat 10 miliarde de euro în plata gazului natural. Şi asta luând în calcul că pe parcursul anului 2022 au fost instalate parcuri solare noi cu capacitate de 41 GW, care n-au reuşit să contribuie pe parcursul unui an întreg.

Toate aceste noi proiecte, atât cele tocmai instalate, cât şi cele la care abia se lucrează sau sunt planificate pentru anii următori, ar trebui să ne aducă la etapa în care, în anul 2035, atunci când vânzarea maşinilor noi cu motoare cu ardere va fi interzisă, să avem în UE marea majoritate a electricităţii generate prin parcuri eoliene, solare sau hidrocentrale, prin alte regenerabile şi centrale nucleare, şi doar 5% să rămână a fi generate pe bază de combustibili fosili! Dacă 95% din electricitatea generată în Europa ar fi făcută cu 0 emisii directe de CO2, ideea de trecere la maşini electrice nu mai pare atât de utopică sau negândită, nu-i aşa? Şi dacă toate aceste lucruri se întâmplă în energetică, în paralel cu lumea auto, atunci ar trebui să nu avem dezechilibre majore în această tranziţie la maşini electrice.

Cu siguranţă e un studiu extrem de interesant, cu multe argumente bazate pe cifre, inclusiv cifre care deja au fost înregistrate în 2022 şi sunt în derulare în 2023. Ce părere ai, dacă ai şti că electricitatea e generată cu adevărat regenerabil, ai fi mai dispus să treci la maşini electrice? Scrie-ne ce crezi în comentarii.