Ingineria cu probleme a singurului vehicul electric cu şenile din Antarctica, conceput să funcţioneze la -50 grade Celsius

De multe ori spunem că maşinile electrice sunt vulnerabile la temperaturile mai reci, şi e adevărat că la temperaturi mai mici de zero grade, autonomia acestora e afectată. Dar ultimele modele, mai ales dacă au pompă de căldură pentru încălzire în habitaclu şi un management termic corect al bateriei, suferă într-o măsură mai mică la geruri. Totuşi, în Antarctica există un vehicul electric cu şenile, proiectat să funcţioneze la -50 grade Celsius. Îi spune Venturi Antarctica, iar de curând ingineria sa a trebuit actualizată, pentru că socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea de la târg, din zonele polare ale Antarcticii.

Venturi Antarctica a fost prezentat şi anunţat în luna iunie 2021, de către cei de la Venturi, o companie cu sediul în Monaco, specializată în vehicule electrice de înaltă performanţă, inclusiv pentru discipline de motorsport, dar în trecut Venturi a fost şi producător auto. Venturi Antarctica a fost creat la iniţiativa prinţului Albert de Monaco, care a vizitat Antarctica în 2009 şi a observat că acolo nu exista niciun vehicul fără emisii, aşa că fundaţia sa le-a comandat celor de la Venturi dezvoltarea unui asemenea vehicul.

După mai mulţi ani de muncă, în 2021 a fost creat acest vehicul compact cu şenile, care poate adăposti 6 oameni la bord. Fiecare şenilă e propulsată de câte un electromotor de 81,5 CP. Surprinzător, dar vehiculul cu şenile, creat pentru Antarctica, a fost echipat cu o baterie de doar 52,6 kWh, pe când, pentru asemenea condiţii dure, am fi aşteptat să beneficieze de o capacitate mai mare de stocare. Cei de la Venturi au făcut calcule luând în considerare temperaturile reci şi au ajuns la concluzia că vehiculul va avea o autonomie de minim 50 km cu acea energie stocată în baterii şi de maxim 200 km. Deci un consum de circa 100 kWh/100 km, în condiţii grele, ca un camion. Dar nu consumul e problema, ci autonomia mică, de doar 50 km. Se menţiona de asemenea un sistem de management al bateriei, care ar fi trebui să aibă grijă de temperatura bateriei. De asemenea, cei de la Venturi menţionau că şi habitaclul e încălzit cu generozitate, astfel încât oamenii de ştiinţă să poată sta la bordul lui Venturi Antarctica în confort.

În decembrie 2021 vehiculul a fost trimis în Antarctica, la staţia belgiană Prinţesa Elisaveta. Oamenii de ştiinţă şi-au făcut zile fripte cu el, însă. Au constatat că, surpriză, zăpadă influenţează autonomia foarte mult şi din cele 50-200 km promişi nu mai rămân decât maxim 40 km în condiţii reale antarctice. Asta înseamnă că efectiv nu se pot duce cu el mai departe de vreo 15-18 km de la bază, ca să poată reveni.

Mai departe, temperaturile de facto au fost mai calde, de circa -10, în loc de -50, dar nici asta n-a ajutat la autonomie. Mai mult ca atât, zăpada de consistenţă diferită se prindea de elementele de fixare a şenilelor de roţile interne şi acestea generau vibraţii, aşa că vehiculul vibra la viteze mai mari.

Pe lângă asta, vehiculul a fost proiectat să preia căldura de la baterii şi componente electronice şi să încălzească habitaclul. În realitate, dacă afară erau -10 şi un soare puternic în albul Antarcticii, se crea un efect de seră, iar căldura de la baterii şi electronice făceau aerul din cabină ca-n saună, şi nu exista posibilitatea de a ajusta prea mult temperatura în scădere, pentru că nimeni nu s-a gândit că Antarctica ar putea fi prea cald în habitaclu.

Într-un an de utilizare, oamenii de ştiinţă au parcurs în total doar 500 km cu Venturi Antarctica. Atât din cauza autonomiei mici, cât şi din cauza faptului că Antarctica nu are centrale electrice, bazele ştiinţifice funcţionând de obicei cu generatoare cu combustie. Totuşi, baza belgiană are şi nişte panouri solare şi o turbină eoliană mică şi spune că a încercat să încarce bateriile lui Venturi cu energie regenerabilă. În decembrie 2022, după un an de utilizare, oamenii de ştiinţă de la baza belgiană i-au chemat pe cei de la Venturi să facă ceva cu vehiculul electric, indicând problemele acestuia.

Iar acum cei de la Venturi au fost în Antarctica şi au refăcut elementele de fixare a şenilelor, au creat guri de ventilare pentru a ventila mai bine electronicele şi habitaclul. Şi cam atât. Problema bateriei mici rămâne să fie soluţionată la un alt upgrade viitor.

Totuşi, oamenii de ştiinţă belgieni sunt amabili şi spun că însăşi ideea de a avea un vehicul electric în Antarctica sună frumos. Iar acum, după modificările făcute de cei de la Venturi, vor încerca să-l folosească în continuare în misiunile lor ştiinţifice.