Istoria neştiută a fabricii din China, care a produs camioane Roman şi a modelului Huanghe JN162 cu origini româneşti

Despre faptul că între industriile din România şi China au existat anumite colaborări şi parteneriate în anii 70 şi 80 se mai cunoaşte. Ba chiar se cunosc şi informaţii despre exporturi ale fabricii de camioane Roman din Braşov spre China şi despre câteva versiuni bizare, inclusiv nişte autobuze create pe baza unor camioane. Dar, istoria acestor colaborări e de fapt mult mai profundă şi foarte puţin ştiută, or, după câţiva ani de colaborare fructuoasă între fabrica Roman din Braşov şi o fabrică din China, chinezii şi-au dezvoltat o întreagă gamă de camioane produse local pe baza camioanelor româneşti şi la un moment dat pur şi simplu nu au mai avut nevoie de cei din România. Mai mult ca atât, camionul simbol al acelei perioade din China, numit Huanghe JN162, este, de fapt, o copie un pic perfecţionată a camionului românesc Roman.

Informaţiile despre acest parteneriat şi această familie de camioane sunt practic inexistente în română sau în engleză, dar am găsit multe referinţe despre ele în arhivele chinezeşti interne şi parţial în cele sovietice. Dar anume din arhivele chinezeşti au venit cele mai curioase informaţii.

Astfel, colaborarea dintre China şi România a început în anul 1978, printr-un acord care prevedea producţia locală a camioanelor Roman în China, la fabrica de camioane din Jinan. Acordul prevedea o asamblare în regim SKD, ceea ce înseamnă că toate componentele erau fabricate în România şi erau exportate în China ca subansamble mari, iar fabrica din China trebuia să le facă doar asamblarea finală. Peste un an, în 1979, în baza acestui acord fabrica din Braşov trimisese, iar în China ajunseseră, primele 280 de asemenea kit-uri pentru camioane. Iar acele camioane aveau emblemă Roman pe ele, doar că era încă percepute în China ca un produs de import, de fapt.

Iar aici e nevoie să înţelegem mai bine ce fabrica anterior fabrica din Jinan. Fabrica a fost fondată în 1958 de statul chinez pe fundalul unei mari probleme a Chinei de atunci — lipsa totală de camioane mai mari, produse în ţară. Dacă voia să se dezvolte, China avea nevoie de camioane care să muncească la construcţia ţării, însă nu exista niciun camion măcar de 5 tone sarcină utilă sau mai sus, care să fi fost produs în China. Atunci cei de la Jinan au cumpărat două camioane Skoda 706, model lansat în 1957 în Cehoslovacia.

Foto: Camionul Skoda 706

Unul din camioane a fost folosit pentru măsurări şi dezasamblarea sa pentru copierea fiecărui component, iar celălalt a fost lăsat întreg, drept referinţă finală. Copierea şi pregătirea de producţiei a durat până în 1960, iar atunci a fost şi lansat camionul JN150, care era o clonă fără prea mare mascare a lui Skoda 706. Când camionul a fost prezentat liderului chinez de atunci, acesta a scris pe camion denumirea mărcii, Huanghe, adică Fluviul Galben, dacă ar fi să traducem. Huanghe JN150 a devenit astfel primul camion de mare tonaj din China, având o sarcină utilă de 8 tone.

Foto: Camionul Huanghe JN150, clona lui Skoda 706

Astfel, către anul 1978, când a fost încheiat acordul cu România, fabrica din Jinan producea acest camion numit JN160, clonat de pe Skoda, dar şi un model militar numit JN252, pe care-l dezvoltase între tip şi-l lansase în 1971. Cei de la Jinan spuneau că acel camion, în formulă 8x8, a fost o creaţie inginerească proprie şi se mândreau cu suspensia independentă cu semiaxe, cu o construcţie foarte complexă.

Foto: Camionul militar JN252, cu formulă 8x8

Dar cadenţa de producţie a fabricii era încă relativ mică. Doar câteva sute de camioane pe an fuseseră produse în primii ani, după care s-a trecut la producţie de ordinul miilor. Cererea era mare, şi era nevoie de noi modele, cu sarcină utilă şi mai mare. Atunci a intrat în rol prietenia cu România. Fabrica din Jinan asamblat camioane româneşti din 1979 până în 1984, pe care componentelor primite de la Braşov, dar cifrele exacte despre numărul camioanelor nu sunt disponibile.

Şi chinezii menţionau în interiorul ţării lor că e un camion românesc, dar cu tehnologie MAN, făcând referinţă la modelul MAN F8, de la care camionul românesc preluase tehnologie pe baza licenţei.

Mai curios, însă, e faptul deja în 1981, la doar doi ani de la demararea producţiei Roman la fabrica lor, chinezii începuseră deja să dezvolte un camion propriu pe baza modelului românesc. Acest model propriu avea să devină camionul Huanghe JN162. Chinezii au învăţat cum să producă local cadrul, punţile, cabina — totul. Astfel, camionul propriu nu a fost o dezvoltare amplă sau o perfecţionare, ci pur şi simplu o localizare a producţiei, dar a rămas în esenţă acelaşi Roman, cu acelaşi design.

Chinezii au pus în sarcina a două fabrici de motoare locale dezvoltarea unui motor diesel bazat pe cel de pe Roman, care trebuia să se distingă suficient de mult încât să nu există o acuzare din partea MAN. Aşa a apărut un motor cu cilindree uşor diferită, şi cu o construcţie uşor diferită a pistoanelor şi chiulasei, numit X6130, iar mai apoi şi versiunea X6130Q. Era un motor diesel de 11,95 litri cilindree, care dezvolta 210 CP, iar mai târziu şi 220 CP. Formula era una cunoscută — 6 cilindri în linie, injecţie directă. În 1982 şi 1983 chinezii deja derulau programe de testare a noului camion cu motoare produse local, testele făcându-se pentru 50.000 km, pe insula Hainan.

Astfel, în anul 1984 fabrica din Jinan a lansat cu mare fast camionul său propriu, Huanghe JN162, care era acelaşi Roman, dar cu grile modificate şi cu emblemă chineză pe el, prezentat deja ca un camion autohton. Existau două versiuni ca aspect vizual — una era practic identică cu Roman, doar inscripţiile de pe grilă deosebindu-se, iar cealaltă avea o grijă orizontală mai lată, dar mai puţin înaltă.

Foto: Camionul JN162 cu ambele versiuni de grilă

Camionul JN162 ea fost, astfel, primul camion din clasa de 10 tone sarcină utilă, care purta o emblemă chineză pe el. Masa proprie a camionului era de 7 tone, iar masa totală — de 17,2 tone. Camionul avea frâne cu circuit dublu, servodirecţie, putea atinge 80 km/h drept viteză maximă şi avea un consum de 26,5 litri/100 km.

Numărul de camioane produse a devenit atât de mare, încât în scurt timp JN162 a devenit un camion simbol în China, simbol al progresului şi construcţiilor din acea perioadă a istoriei Chinei. Iar acest simbol avea, de fapt, la bază, camionul românesc de la Braşov. Chinezii au creat în timp peste 30 de versiuni şi ipostaze ale acestui camion pentru tot felul de funcţionalităţi. În 1990, statul chinez a desemnat în mod oficial camionul Huanghe JN162 drept unul din produsele geniale ale industriei chinezeşti, o distincţie extrem de dorită şi rară chiar şi pentru China.

În mod normal, ne-am fi putut aştepta ca fabrica din Braşov să protesteze cumva faţă de această evoluţie din China, dar arhivele nu au nicio informaţie despre vreo notă de protest sau vreun proces judiciar. Chinezii au făcut o altă mişcare tactică, încheind chiar ei, cu o altă fabrică, un acord de licenţă cu MAN pentru camioane mai moderne, iar astfel fabrica germană, interesată de perspectivele din China, a fost mai puţin recalcitrantă faţă de JN162. Mai mult ca atât, în 1983, aceeaşi fabrică din Jinan a încheiat şi cu fabrica Daimler-Steyr un acord pentru producţia locală a modelului Steyr 91, tot în regim SKD, iar astfel exista oarecum şi un motiv oficial de ce fabrica trecuse la o altă etapă. E adevărat că parteneriatul cu Steyr a fost mai de lungă durată decât cel cu Roman, iar versiunea produsă local a lui Steyr 91 a avut o carieră mai lungă.

Foto: Versiune produsă în China a unui camion Steyr

Camionul cu origini româneşti JN162 fost produs până în anii 90 în forma sa originală şi până în 2010 în forme derivate, cu alţi indici în denumire. Apoi, marca Huanghe a fost pensionată odată cu plecarea lui, în prezent camioanele produse la Jinan având marca Howo. În 1990, fabrica a trecut prin fuziuni şi conglomerări într-un grup industrial mai mare, numit Shinotruck, iar în 2020 cei de la Shinotruck au anunţat că vor reînvia marca Huanghe, pentru a reda publicului din China mândria pentru primele camioane fabricate local. Noul camion Huanghe trebuia să aibă design şi inginerie proprie chinezească, dar motoare tot de origine MAN, or, compania germană colaborează în continuare foarte bine cu mai multe divizii ale Shinotruck. Doar fabrica Roman a dispărut din această ecuaţie.

Dar chinezii vorbesc şi azi despre camionul cu origini româneşti Huanghe JN162 ca despre principalul lor model al unei întregi perioade, pe care majoritatea oamenilor care au trăit în acea perioadă îl privesc cu nostalgie şi respect. Şi e impresionant să ne gândim că, într-un fel, camioanele Roman au ajutat nu doar la construcţia României, ci şi la construcţia Chinei, sub forma lui JN162.