Aceasta e Ponant Swap2Zero, o nouă navă franceză, care va fi propulsată de hidrogen şi vânt

În ultimii ani, industria maritimă pare să exploreze tot mai mult sisteme alternative de propulsie, şi în timp ce unele exemple se rezumă la tehnologii mai puţin radicale, precum folosirea amoniacului drept combustibil înlocuitor, altele sunt mai radicale şi prevăd folosirea hidrogenului la bord sau chiar a velelor inteligente şi a vântului ca forţă de propulsie. Dar compania franceză Ponant, împreună cu studioul de proiectări Stirling Design International, au dezvăluit acum proiectul unei nave care va îngloba marea majoritatea a acestor tehnologii revoluţionare pe o singură ambarcaţiune, astfel încât viitoarea navă ar putea deveni una din cele mai tehnologizate şi eficiente energetic din lume.

Din start, trebuie să menţionăm că, deşi imaginile acestei nave sunt generate digital, nu e vorba doar de un concept teoretic, ci unul practic, care va fi pus în producţie. Cele două companii spun că acum sunt în căutarea unui şantier naval, care ar putea fabrica pentru ei această navă, conform acestor specificaţii hi-tech. Şi există şanse ca acest şantier naval ales să fie şi unul din România, or, există deja experienţa fabricării unor nave hi-tech la şantierele navale din România, precum nava electrică autonomă Yara Birkeland, care operează acum în Norvegia, sau feribotul electric Wolfe Islander IV cu 4,6 MWh de baterii la bord, care se află acum în Canada, dar a fost construit la şantierul din Galaţi.

Foto: Construcţia feribotului electric Wolfe Islander IV la şantierul naval din Galaţi, România

Ei bine, să revenim la ingineria navei Ponant Awap2Zero şi a componentelor intrigante care o fac atât de specială. În primul rând, nava va folosi vele inteligente, automatizare, pentru a-şi asigura 50% din energia necesară propulsiei. Nu sunt vele metalice de tipul celor folosite de Ocean Bird, ci textile, cu tehnologie Ayro Oceanwings, dar principiul de funcţionare e similar, folosindu-se proprietăţile aerodinamice analogice aripilor de avioane, pentru a garanta un randament mai mare în propulsie. Se mai iau în considerare şi vele de o formă mai clasică, elaborate de Solid Sail.

Astfel, nava de 181 metri lungime ar urma să-şi asigure 50% din energia necesară propulsie sale prin acţiunea vântului asupra veselelor sale. Fireşte, uneori 100% din energia propulsiei va veni de la vele, dar per total, în decursul unei călătorii lungi, cam 50% vor fi asigura de vânt.

Dar aici inovaţiile nu sfârşesc. Nava va avea o instalaţie cu pile de combustibil, ce operează la temperaturi joase, cu hidrogen lichid. Această instalaţie va produce electricitate pentru a asigura diferenţa de energie necesară propulsiei. Iar căldura emanată de instalaţia de pile de combustibil şi apa vor fi captate. Apa va fi folosită pe navă, iar căldura — pentru apa caldă de la bordul navei.

Pe lângă asta, nava are 1.000 metri pătraţi de panouri fotovoltaice pentru a-şi produce electricitatea necesară vieţii de la bold. Va exista şi capacitate de stocare a acesteia, iar pentru perioada nopţii sau când randamentul de producţie ar fi mai mic, mai există o a doua instalaţie de pile de combustibil, de această dată de temperatură înaltă, care va produce diferenţa necesară de electricitate pentru viaţa de la bord. Şi aici căldura generată va asigura apa caldă de la bordul navei.

Astfel, există două surse de energie pentru propulsie care se compensează reciproc, şi două surse pentru energia de la bord. Toate aceste surse vor fi gestionate de un sistem inteligent, pentru cea mai bună eficienţă, astfel încât a fost exclusă nevoia unor generatoare diesel, iar întreaga energie necesară propulsiei şi vieţii de la bord va veni din surse cu zero CO2 şi zero emisii — vânt, hidrogen şi soare.