Prima platformă maritimă din lume care produce hidrogen direct din energia unei turbine eoliene, a fost pusă în funcţiune lângă ţărmul Franţei
3 Iulie 2023, 14:22 Ilie Toma
Adeseori despre hidrogen se spune că ar fi cea mai viabilă alternativă energetică pentru un viitor fără emisii nocive, iar în lumea auto producători precum Toyota continuă să militeze pentru hidrogen ca alternativă maşinilor electrice cu baterii. În ultimele luni am vorbit adeseori despre forme de întrebuinţare a hidrogenului — fie prin pile de combustibil şi generare de electricitate din el la bordul maşinilor şi camioanelor, fie prin folosirea lui direct în combustie în motoarele cu ardere internă, fie în folosirea lui la scară industrială, în unele fabrici mari, acest fiind ars în loc de gazul natural, inclusiv în cuptoare şi turnătorii, fără a genera emisii CO2. Ei bine, în Franţa e anunţat un nou pas major în dezvoltarea hidrogenului ca sursă de energie, care poate avea un impact uriaş.
Hidrogenul are două probleme mari, pe lângă lipsa de infrastructură, care-l împiedică să fie adoptat pe larg. Una din ele e cantitatea mare de electricitate necesară pentru a produce un kilogram de hidrogen — circa 53-55 kWh, o maşină parcurgând ulterior puţin peste 100 km cu electricitatea generată din acel kilogram de oxigen, deci cam de vreo 2-3 ori mai ineficient în consum decât o maşină cu baterie electrică. Dacă ai energie verde din abundenţă, ineficienţa ar putea să nu fie o barieră mare, dar e la fel de important ca transportul hidrogenului să fie făcut cu zero emisii sau aproape zero, altfel toată economia se duce pe apa sâmbetei dacă un camion diesel duce o cisternă de hidrogen vreo 3-4 mii km, emiţând CO2 în cantităţi imense, sau dacă hidrogenul ar fi transportat dintr-o parte în alta a lumii de nave cu emisii imense.
Ei bine, noua platformă maritimă despre care vorbim azi urmează o idee care a fost deja agreată de mai multe ţări, de a produce hidrogen direct în mare, având alături turbine eoliene pentru electricitatea necesară electrolizei şi apă, drept materie primă. Acum 3 lui scriam chiar că Olanda a şi aprobat planul de construcţie a celei mai mari fabrici de producţie a hidrogenului pe mare. Doar că platforma despre care vorbim azi e prima din lume care a şi fost pusă în funcţiune şi a demonstrat că procesul de fabricare a hidrogenului în larg este viabil.
Platforma are numele de Sealhyfe şi e operată de compania franceză Lhyfe, specializată în producţia de hidrogen din surse regenerabilă. Platforma de acum a fost creată la scară mică, pentru demonstraţie, urmând ca prima platformă mai mare, de serie, să fie se 10 ori mai mare şi mai productivă. Cea de acum are 200 metri pătraţi şi a putut fi remorcată uşor în larg, fiind ancorată lângă o turbină eoliană de 2 MW şi fiind conectată cu ţărmul printr-un cablu.
Sealhyfe are încorporată în ea o instalaţie de electroliză de 1 MW putere, astfel ea poate folosi 1 MW şi un pic din maximul de 2 MW pe care îi generează turbina eoliană. Când turbina va funcţiona la putere mai mare, surplusul de electricitate va fi trimis spre ţărm prin cablu. Cu aeastă instalaţie de hidroliză, Sealhyle poate produce 400 kg de hidrogen pe zi. Aparent, nu e foarte mult, dar o instalaţie la scară normală, de 10 ori mai mare, ar produce 4 tone de hidrogen pe zi, ceea ce e deja o cifră mult mai mare.
Cum va fi transportat hidrogenul pe ţărm? La platforma de acum, acesta va fi transportat cu vase, pentru că e un proiect pilot, însă cea de 10 MW putere şi 4 tone pe zi va avea conducte conectate la ţărm şi va pompa hidrogenul prin acele conducte, folosind tot energie regenerabilă.
Într-un viitor apropiat, însă, aceste platforme de producţie a hidrogenului în mare ar putea creşte în scară, până la 8 sau 12 tone pe zi, existând chiar şi conglomeraţii. Fabrica cea mai mare, din Olanda, care a fost aprobată, va produce peste 9 tone de hidrogen pe oră, deci peste 200 tone pe zi, însă acolo acea cantitate uriaşă va fi trimisă într-o reţea naţională de ţevi de hidrogen, pentru folosirea în industria olandeză. În cazul platformelor mai mici şi mai mobile, concepute de francezi, acestea ar putea avea un alt mare rol în viitor — să servească drept staţii de alimentare cu hidrogen pentru navele mari, care ar folosi hidrogenul drept combustibil, în loc de combustibilul marin actual!
Practic, cu asemenea platforme ajustate la scara corectă, s-ar putea crea o reţea globală de staţii de alimentare pentru nave, în care acestea ar opri pentru o oră, spre exemplu, şi şi-ar face plinul rezervoarelor, pentru a putea naviga încă 5-10 mii kilometri înainte. În acest fel, hidrogenul ar fi produs pe mare şi ar rămânea stocat tot pe mare, fără energie consumată pentru transport spre ţărm. Iar navele, care formează una din cele mai poluante industrii din lume, ar putea deveni astfel cu adevărat curate, cu zero emisii, şi n-ar fi nevoite să care sute de tone de baterii la bord.