Azerbaidjan, ţara în care s-a inventat extracţia petrolului, a aprobat primele proiecte gigantice de energie eoliană şi fotovoltaică şi planifică de 10 ori mai mult în următorii ani
13 Iulie 2024, 16:29 Redacţia PiataAuto.md
În ultimii doi ani, putem observa o tendinţă curioasă în dezvoltarea energiei regenerabile peste tot în lume, în care până şi ţările cu cele mai mari rezerve de petrol sau gaze, care mizează pe această industrie într-o mare măsură în structura economiei lor, lansează proiecte gigantice de energie regenerabilă. Am scris doar în ultimele luni despre primele turbine eoliene din Emiratele Arabe Unite, despre cea mai mare centrală solară din lume, inaugurată în Dubai, despre 4 proiecte mari inaugurate la pachet în Uzbekistan, despre Egipt, care a aprobat recent construcţia unuia din cele mai mari parcuri eoliene din lume şi despre Bahrain, care a aprobat alte proiecte de energie eoliană, gigantice şi ele. De curând şi Azerbaidjan, ţara în care s-a inventat extracţia petrolului, a aprobat primele proiecte uriaşe de energie eoliană şi fotovoltaică, luându-şi angajamentul ca până în 2030 să aibă aprobate şi construite încă de 10 ori mai mult.
Azerbaidjan e catalogat unanim de industria petrolieră şi de istorici drept ţara unde au fost inventate primele mecanisme de extracţie a petrolului, încă în secolul al IX-lea, dar şi în epoca modernă această ţară a fost printre primele ce-şi organizaseră capacităţi mari de extragere şi prelucrare a petrolului. În prezent, Azerbaidjan extrage circa 800-850 mii de barili de petrol pe zi şi are o rezervă de 7 miliarde de barili. În acelaşi timp, ţara extrage 48,3 miliarde de metri cubi de gaz anual.
Bineînţeles, economia Azerbaidjanului mizează foarte mult pe aceste extrageri de combustibili fosili, iar producţia de electricitate în ţară, conform Agenţiei Internaţionale de Energie, era asigurată în 2021 raport de circa 91% de centrale cu gaz natural, circa 2% de cele cu păcură, aproape 5% de hidrocentrale şi aproape deloc din surse solare sau eoliene.
În 2023, cota regenerabilelor s-a îmbunătăţit datorită integrării unor centrale de ardere a gunoiului menajer şi vegetal şi producţie a electricităţii din el şi a unei cote mai mari de la hidrocentrale. Însă cifra totală abia a depăşit 7% de electricitate produsă din surse regenerabile şi aproape 93% din surse fosile.
Foto: Termocentrala Janub din Azerbaidjan, care funcţionează cu gaz natural
Însă această ţară e situată într-o zonă cu potenţial mare de energie regenerabilă, un studiu din 2023 indicând că Azerbaidjan ar potenţial de 135 GW de energie eoliană pe uscat şi 157 GW pe mare. Cifrele exacte pentru energia solară, dar acestea pot fi şi mai mari datorită regiunii unde e amplasată. Totodată, producţia de petrol a scăzut anul trecut cu 7%, întrucât la nivel mondial se începe a resimţi deja o tendinţă temperare a creşterilor anterioare. Prin urmare, nu e de mirare că Azerbaidjan începe a investi şi în proiecte mari de energie regenerabilă.
De curând Azerbaidjan a aprobat 3 proiecte mari de energie eoliană şi solară ce însumează 1 GW de putere, semnând un acord cu compania Masdar din Emiratele Arabe Unite. Acordul prevede construcţie parcului fotovoltaic Bilasuvar, de 445 MW, a parcului solar Neftchala de 315 MW şi a parcului eolian de uscat Absheron-Garadagh, de 240 MW. Împreună, cele trei proiecte vor însuma exact 1.000 MW putere instalată, adică 1 GW.
Iar aceste 3 proiecte vin după ce Masdar şi-a demonstrat seriozitatea cu un prim proiect de parc fotovoltaic în Azerbaidjan, numit Garadagh, de 230 MW, pe care l-a inaugurat la sfârşitul anului trecut. Odată ce acel proiect a fost dus cu bine până la capăt, iar în acest an a fost deja conectat la reţea, compania din Emiratele Arabe Unite a primit acum şi următoarele 3 proiecte majore de 1 GW putere. Pe lângă asta, dacă Masdar va construi şi aceste proiecte în termenii şi parametrii promişi, i se promite acces preferenţial şi la următoarele proiecte pe care Azerbaidjan şi le-a asumat până în 2030, când ţara trebuie să aibă o putere instalată de 10 GW de energie regenerabilă.
Cei de la Masdar spun că cele 3 proiecte aprobate acum — 2 parcuri fotovoltaice şi unul solar, de 1 GW putere totală — vor produce anual 2,3 TWh de electricitate, ele urmând să înlocuiască o parte din producţia pe bază de gaz naturale evitând astfel arderea a 500 milioane de metri cubi de gaz anual şi emiterea 1 milion de tone de CO2 anual. Azerbaidjan a produs în 2023 o cantitate de 29,3 TWh de electricitate, deci 2,3 TWh produşi de noile proiecte vor însemna deja înlocuirea a 7,8% din producţia totală de la arderea de gaz fosil la regenerabile, iar Azerbaidjan va putea spune deja că nu doar 7% din producţie e regenerabilă, ci dublu, la 14,7%. Un salt imens, deci, doar prin aceste 3 proiecte aprobate acum, la ar se va mai adăuga probabil cam 0,8-0,9% de la primul parc de 230 MW construit anul trecut de Masdar şi conectat acum la reţea, ajungându-se pe la 15,5% regenerabile.
Iar dacă această capacitate de producţie va creşte de 10 ori, cu încă minim 8,8 GW, putem estima un factor mediu de capacitate dintre solar şi eolian similar cu cel anunţat acum, de 26,2%, şi ajungem la o producţie totală de 20,2 TWh adiţionali, din viitoarele capacităţi de 8,8 GW. Raportat la producţia de 29,3 TWh, asta ar însemna 68,9%, care s-ar adăuga la cele 15,5% menţionate mai sus şi s-ar ajunge la 84,4% de regenerabile pentru Azerbaidjan, în 2030. Chiar dacă până atunci consumul de electricitate ar mai creşte şi terawaţii-oră menţionaţi mai sus s-ar dilua într-o producţie mai mare şi ar constitui nu 84,4%, ci 80%, de exemplu, schimbarea pe care o asemenea ţară petrolieră e dispusă să o facă în doar 6 ani e absolut fenomenală!