Leonardo Da Vinci, cea mai avansată navă din lume de trasare a cablurilor subacvatice de curent continuu a fost construită în România, iar alta similară e fabricată acum

Într-un articol publicat ieri anunţam că inginerii italieni au reuşit pentru prima dată trasarea de test a unui cablu electric subacvatic de curent continuu HVDC la o adâncime de 2.150 metri, deschizând astfel o nouă epocă pentru conexiunile de mare putere între insule şi continente, prin care acestea ar putea să-şi echilibreze reciproc mult resursele de energie regenerabilă. Un mare merit pentru această realizare e datorat navei cu care s-a făcut lucrarea, pe nume Leonardo da Vinci, care a fost special concepută pentru aceste performanţe. Iar o parte la fel de curioasă e că nava a fost construită în România!

Construcţia navei a fost realizată la şantierul naval Tulcea al celor de la Vard, având carena cu numărul 872, nava fiind comandată de compania italiană Prysmian, ea fiind şi cel mai mare producător de cabluri HVDC din lume. Lucrările la construcţia navei au început efectiv în 2019, iar livrarea ei a avut loc în aprilie 2021.

Nava a fost proiectată din start pentru a deveni cea mai capabilă în domeniul trasărilor de cabluri subacvatice de curent continuu, având capacitata tehnică de a lucra cu cablu plasate la o adâncime de până la 3.000 metri. Nava are prevăzute două carusele imense de cabluri, care pot cântări până la 7.000 şi, respectiv, 10.000 tone. În cazul noului tip de cablu despre care vorbeam ieri, acela dispune de fibră sintetică pe stratul exterior, care-l face blindat, şi care e cu 50% mai uşor decât în cazul cablurilor cu protecţie de oţel, iar asta înseamnă că la bordul navei se pot încărca cabluri de o lungime mai mare.

Nava Leonardo da Vinci are 171,1 metri lungime şi 32,4 metri lăţime, cu o capacitate de încărcare de 16.860 tone. Nava a fost concepută pentru cele mai dificil lucrări de trasare de cablu HVDC, întregul mecanism de carusel, macarale şi scripeţi fiind prevăzut să reziste la o tensiune de 100 tone.

Ea poate adăposti până la o echipă de până la 120 oameni la bord, aceştia având condiţii excelente de muncă şi activităţi suplimentare, inclusiv săli de sport, jocuri şi un auditoriu pentru agrement.

Sistemul său de propulsie e la fel de inovativ şi a fost instalat tot în România. Vorbim de un sistem hibrid, format din 6 motoare diesel finlandeze de la Wastila, cărora li se alătură două sisteme de baterii, a câte 750 kWh capacitate fiecare.

Propulsia principală e asigura de trei motoare electrice, cărora li se alătură câte două motoare auxiliare în partea posterioară şi a carenei, folosite pentru manevrări de precizie.

Cele 6 motoare diesel sunt de două modele — patru motoare sunt de model Wartsila 8V31 şi altul două de model 8L20. Motorul Wartsila 8V31, în 4 timpi, apropo, e din familia Wartsila 31, cea care a obţinut la un moment dat recordul mondial pentru motorul diesel cu cel mai mare randament din lume. Pe nava construită în România, fiecare din cele 4 motoare poate dezvolta o putere de 4,88 MW sau 6.635 CP, generând peste 4,5 MW de putere electrică fiecare. Celelalte două motoare sunt semnificativ mai mici, generând circa 1,44 MW de putere electrică fiecare. Deci, în total motoarele navei pot produce circa 21 MW de putere electrică.

După ce întreg sistemul de propulsie a fost instalat la şantierul naval de la Tulcea, nava a fost remorcată până în Norvegia, la şantierul Brattvag, acolo fiind instalate o parte din utilajele ce asigură trasarea cablurilor. Costul total al construcţiei navei a fost de 170 milioane de euro.

Prima lucrare imensă pe care a făcut-o nava Leonardo da Vinci a fost trasarea cablului pentru cablul Viking Link, între Marea Britanie şi Danemarca, finalizat în decembrie 2023, care şi-a adjudecat atunci şi titlul de cel mai mare cablu electric subacvatic cu curent continuu din lume. Cei de la Prysmyan au avut un contract în valoare de 700 milioane euro pentru Viking Link, iar întrucât nava construită în România este astăzi cea mai capabilă şi avansată din lume, într-un domeniu în care există o cerere enormă, investiţia de 170 milioane a fost mai mult decât justificată. Aşa cum spuneam ieri, acum nava are de trasat cabluri de 1.000 km lungime între insulele italiene Sardinia şi Sicilia şi Italia continentală.

Într-atât de justificată, de fapt, încât în noiembrie 2022 Vard a anunţat că Prysmian a mai plasat o comandă de o navă identică. Iar Vard a anunţat imediat că noua navă a fost alocată pentru construcţie tot şantierului naval Tulcea, urmând ca livrarea finală să aibă loc în primul trimestru al anului 2025, ceea ce înseamnă că în curând ar trebuie să aibă loc finalizarea instalării sistemului de propulsie şi remorcarea ei până în Norvegia pentru montarea echipamentul final.

Iar această navă e un exemplu elocvent a nivelului la au ajuns în prezent şantierele navale din România şi întreaga industrie a acestora, cu excepţia şantierului din Mangalia, poate. Unele dintre cele mai performante şi inovative nave din lume sunt construite în România, iar această industrie e una care demonstrează cu siguranţă că poate fi mult mai performantă azi decât în vremurile de demult.