Un satelit construit de Boeing şi operat de Intelsat s-a dezintegrat în spaţiu, întrerupând o parte din comunicaţiile dintre Europa, Asia şi Africa

Satelitul IS-33e, construit de Boeing şi operat de Intelsat, s-a dezintegrat cu forţă în spaţiu luni, 21 octombrie, pe orbită geostaţionară, întrerupând o parte din comunicaţiile dintre Europa, Asia şi Africa. Dezintegrarea s-a produs la două zile după ce sâmbătă cei de la Intelsat raportau probleme la acest satelit şi menţionau că încearcă să le rezolve împreună cu Boeing.

Întreruperile în asigurarea comunicaţiilor pe 3 continente au survenit sâmbătă, iar Intelsat spunea atunci că, din datele pe care ei le au despre satelit, e puţin probabil că acesta va mai putea fi recuperat sau repornit, anunţând că au contractat servicii alternative ale altor furnizori, care să asigure restabilirea comunicaţilor pentru clienţilor lor afectaţi.

Între timp, ei au încercat împreună cu cei de la Boeing să repornească satelitul şi, chiar dacă o revenire a acestuia era puţin probabil, nimeni nu aştepta că acesta va exploda efectiv în spaţiu, aruncând cel puţin 20 de bucăţi componente ale acestuia în spaţiu, care au devenit acum deşeuri spaţiale periculoase pentru alte obiecte din spaţiu.

Prezenţa deşeurilor spaţiale a fost confirmată de forţele aerospaţiale ale SUA, iar agenţia Roscosmos a menţionat că a identificat 80 de bucăţi de deşeuri în urma exploziei satelitului. Aceştia au mai confirmat că dezintegrarea satelitului a avut loc instantaneu cu degajare de energie în cantităţi uriaşe, o descriere care defineşte efectiv un fenomen al unei explozii din spaţiu.

Satelitul a fost construit de Boeing şi a fost lansat în spaţiu în august 2016, devenind operaţional în ianuarie 2017, cu 3 luni mai târziu decât termenul scontat, din cauza unei probleme la motorul principal al satelitului.

Funcţionarea pentru comunicaţii a fost restabilită şi satelitul a devenit operaţional, însă deja în august 2017 Intelsat raporta că motorul satelitului consumă mai mult combustibil pentru menţinerea poziţiei sale decât ar trebuie, ceea ce însemna că durata sa de viaţă de 15 ani, promisă de Boeing, urma să fie scurtată cu 3,5 ani din cauza insuficienţei de combustibil. Din acest motiv, Intelsat a activat un punct din contract şi a cerut daune de asigurare de 78 milioane de dolari.

Acum, odată cu explozia satelitului, se poate spune că acesta n-a avut o durată de viaţă nici măcar de 10 ani. Întrucât acesta e fabricat de Boeing, companie care are acum mari probleme de reputaţie din cauza calităţii proaste de asamblare a mai multor dintre produsele sale şi a eşuărilor grave rezultate din acest fapt, noul incident nu face decât să adâncească şi mai mult acuzaţiile că Boeing a involuat până la o companie neglijentă în majoritatea domeniilor în care activează. Iar cea mai mare problemă e că aceste domenii în care e prezent Boeing ţin aproape toate de domenii strategice şi tehnologii de vârf, unde e nevoie de inginerie de top absolut care nu poate eşua, întrucât asigură funcţii vitale.