(VIDEO) Un mecanic american dezasamblează motorul Ford EcoBoost de 1 litru şi 3 cilindri şi spune că acesta e predestinat să eşueze

Ford a pus un mare accent pe motoare turbo EcoBoost în multe regiuni ale lumii, iar în Europa versiunea cea mai răspândită a fost şi mai este cea de 3 cilindri şi 1,0 litri capacitate. Părerile despre acest propulsor sunt împărţite în general, existând şi mulţi care spun că e unul din cele mai bune motoare de 3 cilindri din câte există pe piaţă. Dar există şi o altă tabără, formată inclusiv din proprietari care au exploatat ceva mai mult acest motor, care spun că acesta e unul deosebit de problematic mai ales după 100.000 km în. Ei bine, cei din SUA l-au avut disponibil o perioadă pe câteva modele Ford, dar nu-l mai au acum, aparent tot din cauza reputaţiei slabe. Un mecanic din SUA a dezasamblat un asemenea motor de 3 cilindri pentru a-l inspecta şi a înţelege de ce a clacat exemplarul pe care-l are în faţă şi de ce au aceste motoare o reputaţie atât de îndoielnică.

Statistic vorbind, după atâţia ani de când sunt în producţie, motoarele 1,0 EcoBoost au într-adevăr o rată mai mare de defecte, majoritatea din ele survenind după 80 mii km în sus. Rateurile pompei de ulei, scurgerile lichidului de răcire şi problemele la turbină sunt indicate drept problemele raportate cel mai frecvent. În SUA există şi un proces colectiv în derulare din cauza acestui motor.

Propulsorul inspectat şi dezasamblat de mecanicul american e unul fabricat în 2016, şi are 121 mii mile parcurse, deci cam 195 mii km. El spune că de obicei problemele apar de la cureaua de distribuţie lubrifiată cu ulei şi pompa de ulei, care e acţionată şi ea prin curea, care se rupe şi lasă motorul fără presiune şi lubrifiere.

Aşadar, motorul dezasamblat e unul de 125 CP. Bujiile nu par în stare bună, dar nici nu aveau semnele ale unei defecţiuni mai grave care să le vizeze. Turbina avea urmele uleiului infestat cu lichid de răcire, dar părea încă bună în esenţă.

Arborii cu came erau în stare bună, la fel ca şi cureaua lubrifiată de distribuţie. Doar urmele uleiului amestecat cu lichid de răcire mai păstrau semnele de îngrijorare.

Pompa de lichid de răcire se rotea cu rezistenţă, ceea ce indica o primă posibilă problemă.

Abia după o dezasamblare a chiulasei a ieşit la iveală şi principala problemă a acestui motor. Garnitura cedase uniform între cilindri, în ambele spaţii dintre cei 3 cilindri şi permisese astfel amestecarea uleiului cu lichidul de răcire.

Elementul de pretensionare a curelei pentru pompa de ulei, cel care cedează cel mai frecvent, era încă funcţional pe acest propulsor.

Cuzineţii erau de asemenea în stare bună, deci aparent acest motor a reuşit cumva să ajungă la aproape 200.000 km într-o stare mai puţin uzată decât media statistică.

Şi totuşi, el a cedat. Şi nu din cauza unei mentenanţe rele, dimpotrivă, motorul pare să fi avut schimburi frecvente de ulei. Ci din cauza vulnerabilităţilor implantate în acest motor, spune mecanicul, precum garnitura prost proiectată cu nişte incizii în bloc în acea zonă vulnerabilă sau renumitul element de pretensionare a pompei de ulei.

Vezi toată dezasamblarea şi constatările în video-ul de mai jos.