Australia va construi cel mai mare parc de energie regenerabilă din lume, cu o suprafaţă mai mare decât ţări întregi ca Slovenia sau Muntenegru

În ultimii ani, datorită dezvoltării în paşi galopanţi a energiei regenerabile, auzim deseori calificativul de „cel mai mare” atribuit unor noi şi noi proiecte. Iar asta se întâmplă pentru că trăim într-o perioadă în care noile proiecte le depăşesc în amploare pe cele precedente, şi astfel stabilesc noi recorduri. Parcul despre care vorbim azi, însă, va face un salt atât de mare şi atât de departe faţă de recordul anterior, încât depăşeşte ca suprafaţă ţări întregi precum Slovenia şi Muntenegru!

Acum doar jumătate de an, în aprilie 2024, scriam despre cel mai mare parc de energie regenerabilă din lume, construit în India. Parcul, numit Khavda, combină panourile fotovoltaice cu turbinele eoliene va avea o putere totală instalată uriaşă, de 30 GW. Suprafaţa ocupată de acesta va fi de 72.600 hectare, sau 726 km pătraţi. Această suprafaţă o depăşeşte pe cea a Singapore, spre exemplu, iar faţă de Luxemburg, care are 2.586 km pătraţi, înseamnă aproape 30%.

Foto: Noul parc de energie regenerabilă Khavda din India

În Australia, însă, se pregăteşte construcţia unui parc de energie regenerabilă care nu doar că va fi cel mai mare din lume, ci-l va depăşi pe cel indian de circa 31 de ori în suprafaţă!

Noul parc, numit Western Green Energy Hub, va combina circa 3.000 de turbine eoliene şi circa 6 milioane de panouri solare, ocupând o suprafaţă de circa 2,29 milioane de hectare, sau 22.900 km pătraţi!

În materie de suprafaţă, asta înseamnă mai mult decât Slovenia care are aproape 20.300 km2, dar şi decât Muntenegru, care are 13.800 km2. Deci, Australia e gata să aloce o suprafaţă imensă, cât o ţară europeană relativ mică, pentru producţia de electricitate din surse regenerabile!

Puterea instalată totală a noului parc de energie regenerabilă va fi de 70 GW, putere care e mai mare decât întreaga reţea electrică principală a Australiei. Desigur, un asemenea parc n-ar avea un factor de capacitate de 100%, şi ar genera 200 TWh de electricitate anual, în timp ce toată Australia a produs anul trecut 274 TWh.

Desigur, dacă noul parc ar fi pur şi simplu conectat la reţea, ar dezechilibra total sistemul şi ar scoate din joc alţi jucători. Aşa că dezvoltatorii noului parc de energie regenerabilă declară că acesta a avea obligatoriu componente de stocare a electricităţii în bateriei şi neapărat facilităţi de convertire a electricităţii regenerabile în hidrogen şi poate în amoniac şi metanol, aceste două substanţe fiind deja în plină tendinţă de a fi adoptate drept combustibili cu zero CO2 în industria maritimă, inclusiv pentru cele mai mari nave din lume.

Cererea pentru aceşti combustibil e pe cale de a deveni uriaşă, întrucât tot mai mulţi producători de motoare navale din lume livrează deja motoare care sunt fie compatibile cu amoniacul şi metanolului, fie au o pregătire pentru o adaptare ulterioară uşoară la aceşti combustibili. Iar în următorul deceniu şi în industria transporturilor maritime vor intra în vigoare restricţii dure de emisii, astfel încât marii operatori vor căuta aceşti combustibil produşi sintetic, pe baza electricităţii generate regenerabil, a apei şi a CO2-ului extras din aer.

Dezvoltatorii noului parc de energie regenerabilă din Australia spun că ar putea produce până la 3,5 milioane de tone de hidrogen verde anual, iar cantităţile de amoniac ar fi şi mai mare, datorită raporturilor de masă molară din reacţiile chimice.