Elveţienii au votat împotriva extinderii autostrăzilor la un referendum din această duminică

Elveţia e recunoscută pentru faptul că are cele mai multe referendumuri, nu doar pe subiecte majore de modificări constituţionale, ci şi pe deciderea unor probleme absolut curente de organizare a ţării. Duminică, 24 noiembrie, au avut loc concomitent câteva referendumuri, la unul din ele elveţienii fiind întrebaţi dacă susţin planul autorităţilor federale de a extindere a reţelei de autostrăzi din ţară, plan care presupunea şi o investiţie de 5 miliarde de franci. Verdictul elveţienilor a fost un vot împotriva acestui plan, cu 52,7% contra şi 47,3% pentru.

Planul, care fusese avizat pozitiv anul trecut în parlamentul Elveţiei, presupunea lărgirea unor porţiuni de autostrăzi la un număr mai mare de benzi, în special lângă capitala Berna, unde se atestă frecvent ambuteiaje, dar şi pe un sector aglomerat de autostradă între Geneva şi Lausanne.

În total, planul includea 6 componente de extindere sau lărgire, care vizau autostrada A1, cea care porneşte din nord-estul ţării şi o străbate spre Franţa la vest, traversând ţara pe fâşia nordică, acolo unde relieful e mai puţin muntos, pe o distanţă de 410 km în total.

Pe unele segmente se propunea extinderea de la 4 la 6 benzi, câte 3 pe fiecare sens, iar o porţiune de lângă Berna urma a fi extinsă de la 6 la 8 benzi, câte 4 pe fiecare sens. Trei tunele de autostradă trebuiau de asemenea extinse în numărul de benzi, ceea ce însemna la modul practic forarea de două tunele adiţionale şi direcţionarea benzilor suplimentare prin ele.

Autorităţile elveţiene au încercat să argumenteze necesitatea lărgirii de autostrăzi prin ambuteiajele aproape regulate formate pe unele porţiuni, care duc la pierderea de timp preţios al elveţienilor, iar necesitatea lărgirii lor era corelată şi cu creşterea numărului populaţiei din acele regiuni.

Guvernul prezentase şi o statistică prin care arăta că traficul pe autostrăzile din Elveţia a crescut de 5 ori în decursul ultimilor 60 de ani. De asemenea, a fost prezentată şi o statistică a numărul de ore de ambuteiaje în 2023, care a ajuns la 16.279.

Însă toate aceste argumente nu au convins publicul elveţian, argumentele contra prevalând, ele menţionând că lărgirea de autostrăzi n-ar face decât să genereze mai mult trafic, fapt care e nedorit în Elveţia, iar noi construcţii de beton n-ar face decât să mai taie din peisajul frumos al ţării.

Printre argumentele contra extinderilor se mai menţionau şi emisiile CO2 crescute în urma acestor proiecte, şi costurile pentru confortul cetăţenilor în urma unu flux mai mare de maşini în acea regiuni, dar şi posibilitatea de a cheltui în altă parte cele 5,3 miliarde de franci, catalogate drept o sumă exorbitantă pentru acest scop. Şi, desigur, elveţienii care cred că maşinile şi infrastructura pentru ele nu trebuie susţinute decât la nivelul existent actual au întotdeauna argumentul de fier al sistemului excelent de transport public din ţară, bazat pe trenuri de mare viteză, troleibuze şi autobuze.