România a aprobat susţinere financiară pentru cinci centrale noi cu baterii, declarând stocarea drept prioritate zero a sistemului energetic naţional

România are mare nevoie de capacităţi noi de stocare a electricităţii în sistemul său energetic naţional, presiunea fiind tot mai mare pe măsură ce centralele vechi cu cărbune sunt deconectate, în locul lor în sistem fiind integrate surse de energie regenerabilă, precum parcurile eoliene şi cele fotovoltaice. Doar că producţia acestora are adeseori vârfuri la ore diferite decât consumul, iar astfel sistemul energetic are nevoie de a stoca acea energie când poate fi produsă, pentru a fi livrată atunci când e nevoie de a fi consumată. Până de curând, România se baza practic exclusiv pe ajustarea producţiei la hidrocentrale în orele de vârf, însă perioada caniculară din ultima vară, a demonstrat că în multe scenarii sistemul nu mai poate face din cauza capacităţilor insuficiente. Acum, Ministerul Energiei din România a anunţat stocarea drept prioritate zero a sistemului energetic naţional şi, aşa cum se întâmplă şi în multe alte state europene, a aprobat susţineri financiare nerambursabile pentru cinci centrale noi cu baterii, care urmează a fi construite în România.

Cele cinci centrale noi însumează o capacitate de stocare de 791,48 MWh, ceea ce ar asigura 20% din necesarul de stocare al ţării la această etapă, care e estimat la circa 4 GWh. Sprijinul nerambursabil, alocat din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), însumează peste 30 milioane euro.

Cea mai mare centrală de baterii din cele cinci are aproape 300 MWh capacitate de stocare, sau 299,75 MWh dacă e să fim foarte exacţi, şi va fi construită de Aukera Project Company Delta SRL în Gura Ialomiţei, judeţul Ialomiţa, cu un ajutor de stat de 9.890.383,23 euro.

În ierarhia capacităţilor urmează o centrală de aproape 200 MWh, sau 199,13 MWh dacă e să fim din noi precişi, construită de Energy Capital Group SRL în satul Iaz din judeţul Caraş-Severin, cu un ajutor de stat de 10.713.516,80 euro.

Cea de-a treilea centrală în ierarhie va avea 121,92 MWh capacitate de stocare şi va fi construită de Baboia Solar Plant SRL în Ogrezeni, judeţul Giurgiu, cu un ajutor de stat de 6.050.889,60 euro.

Mai există şi două centrale cu capacităţi de stocare mai mici de 100 MWh, una din ele fiind construită de HQ Curat SRL în comuna Sânpaul, judeţul Mureş, şi având 91,44 MWh. Ea va primi un ajutor de stat de 4.933.188,00 euro.

Cea mai mică centrală din cele 5 va avea o capacitate de stocare de 79,24 MWh şi va fi construită de HQ Plus SRL, tot în comuna Sânpaul, judeţul Mureş, cu ajutor de stat în valoare de 4.275.429,60 euro.

Mai jos am amplasat aceste centrale şi pe harta României, pentru o imagine mai clară a distribuirii lor în ţară şi în schema sistemului energetic naţional.

Aceste cinci centrale nu sunt singurele care vor beneficia de susţinere din partea statului. În total, pe acest apel, au fost depuse 118 proiecte, din cele fiind aprobate 38, sub rezerva încadrării în bugetul măsurii. Din cele 38, pentru 13 proiecte s-au transmis şi notificările de precontractare, cele 13 proiecte având o valoarea totală a ajutorului de stat de 73.759.052,16 euro. Cel mai important e că aceste 13 proiecte însumează o capacitate totală de stocare de 1.575 MWh, ceea ce constituie 39,4% din necesarul actual pentru România.

Acum câteva zile, publicam un articol în care scriam şi despre intenţia celor de la Monsson de a construi în România cea mai mare centrală de baterii, cu o capacitate de stocare de 2.016 MWh, ceea ce ar asigura dintr-un singur proiect 50% din cei 4 GWh menţionaţi mai sus drept necesari României. Însă, până aceste centrale ar fi construite, chiar dacă în sumă ar depăşi 4 GWh, asta nu va face decât să permită o înglobare a unei cote şi mai mare de energie regenerabilă în sistemul energetic naţional al României şi să contribuie la dezvoltarea de noi parcuri eoliene şi fotovoltaice.

Aşadar, România a luat-o pe o cale accelerată a construcţie de centrale de baterii. Iar aici ne putem aminti că doar la începutul acestui an capacitatea de stocare a centralei inaugurate cu statutul de cea mai mare din România era de doar 24 MWh. Acum însă, vorbim deja de sute de MWh şi ţine de ordinul a 4 GWh pentru etapa iniţială.