România e pe cale să devină un producător important de panouri fotovoltaice în Europa, cea mai mare fabrică de pe continent urmând a fi construită în Bârlad

România e pe cale să devină un producător important de panouri fotovoltaice în Europa, deşi această industrie a una absolut nouă pentru România, iar prima fabrică de panouri fotovoltaice, care urmează a fi amplasată în municipiul Sfântu Gheorghe, abia a fost aprobată în octombrie 2024 pentru a beneficia de susţinere financiară nerambursabilă de 3,9 milioane de euro din PNRR. Mai nou, însă, Ministerul Energiei din România a anunţat aprobarea unui proiect mult mai mare, a unei noi fabrici localizate în Bârlad, judeţul Vaslui, care a primit susţinere nerambursabilă din PNRR de 32,92 milioane de euro. Lucrurile devin deosebit de curioase când contrapunem cifrele anunţate pentru noua fabrică din Bârlad cu cele din contextul recent al industriei de panouri fotovoltaice din Uniunea Europeană.

Astfel, dacă fabrica din Sfântu Gheorghe urmează să aibă o capacitate anulă de producţie de 140 MW de panouri, atunci noua fabrică din Bârlad va fi de peste 10 ori mai mare şi va avea o capacitate anuală de 1.500 MW, echivalentul a 1,5 GW.

Ce înseamnă 1,5 GW într-un context general european? Spre exemplu, în 2023 în Uniunea Europeană s-au conectat la reţea panouri fotovoltaice de o putere instalată totală de peste 55 GW, deci fabrica din Bârlad ar avea o producţie anuală ce ar acoperi 2,7% din această piaţă a UE. Poate părea o cifră mică şi aşa e, dar asta se întâmplă şi pentru că majoritatea panourilor fotovoltaice instalate în Europa sunt importate, preponderent din China, şi o cotă mică e produsă în Europa.

Foto: Cel mai mare parc fotovoltaic conectat la reţea în Europa, Witznitz, construit în 2023 şi conectat în 2024, de 650 MW

Longi, spre exemplu, cel mai mare producător din lume de panouri, original din China, are fabrici ce produc şi panouri, şi componente pentru acestea pe care le livrează altor producător, iar producţia proprie de panouri însumează cam 120 GW anual la nivel global.

În Europa, însă, industria panourilor fotovoltaice are parte de o perioadă grea în ultimii doi ani, producătorii de pe continent plângându-se că nu mai pot face faţă concurenţei din China în contextul politicilor actuale, iar mai multe fabrici de panouri din Europa centrală şi vestică au fost închise în ultimii ani.

Producătorii de panouri fotovoltaice din Europa au o experienţă mult mai mare în numărul de ani prezenţi pe piaţă, mulţi din ei existând cu mult înainte de producătorii chinezi şi chiar fiind cei care au adus multe din inovaţii marcante pe piaţă, dar capacităţile lor de producţie sunt mult mai mici. Sonnenkraft, spre exemplu, o companie austriacă pionier în asemenea tehnologii, raporta în anul 2023 o producţie anuală pentru anul precedent de 340 MW, adică 0,34 GW.

Foto: Producţie de panori la Sonnenkraft

De asemenea, cifra de 1,5 GW a viitoarei fabrici din Bârlad devine şi mai impresionantă când ne amintim de ştirea din februarie 2024, când cel mai experimentat producător european de panouri fotovoltaice, compania elveţiană Meyer Burger, închidea cea mai mare fabrică de panouri din Germania şi din UE, ea având la momentul închiderii o capacitate de 1 GW, cu o extindere planificată, dar neîndeplinită, la 1,4 GW. Deci, cea mai mare fabrică din UE, care a fost închisă, avea o capacitate mai mică decât cei 1,5 GW declaraţi pentru proiectul fabricii din Bârlad, ceea ce califică viitoarea fabrică din Bârlad drept cea mai mare din Europa la momentul inaugurării sale, dacă aceasta nu va fi depăşită de alte proiecte mai mari, construite mai rapid.

În contextul costurilor tot mai mari de operare a fabricilor de panouri fotovoltaice din Germania şi alte ţări din Europa centrală, dar totodată şi în contextul necesităţii tot mai stringente de a avea cât mai multă producţie locală în UE de aceste panouri, România poate prelua rapid iniţiativa, oferind o alternativă mai competitivă, devenind nu doar un producător important de panouri la nivel comunitar, dar foarte probabil chiar că ajungă cel mai mare, dacă doar câteva proiecte de scară comparabilă cu cel din Bârlad se vor materializa. Ministerul Energiei a anunţat recepţionarea a 5 proiecte, dintre care 3 au fost deocamdată aprobate, cu o capacitate sumară de 1,78 GW.

Viitoare fabrică din Bârlad va fi construită de compania Heliomit SRL, o companie fondată şi condusă de un antreprenor local, Tudor Mihăilă, membru al unei familii cu o afacere mare în domeniul avicol. Conform profilului său de LinkedIn, Tudor Mihăilă a absolvit MIT Sloan School of Management, şi University of Groningen Business School (UGBS), având Executive MBA făcut în domeniul Tranziţie de Energie.