Rusia a construit şi inaugurat nava Chukotka, un nou cel mai puternic spărgător de gheaţă nuclear din lume
14 Noiembrie 2024, 18:12 Redacţia PiataAuto.md
Industria constructoare de nave din Rusia are o afinitate aparte pentru spărgătoarele de gheaţă, fiind cea care a proiectat şi construit în repetate rânduri cele mai mari asemenea nave. Acum Rusia a construit şi inaugurat nava Chukotka, un nou exemplar care se aliniază în rândul celor câteva unităţi care-şi adjudecă împreună titlul de cel mai puternic spărgător de gheaţă nuclear din lume.
Noul spărgător de gheaţă face parte din seria numită Project 22220 sau Arktika, şi este a 4-a navă construită de ruşi din această serie. În 2021, publicam un articol detaliat despre ingineria acestei serii de nave şi menţionam atunci şi cum a început toată istoria lor de la spărgătorul de gheaţă Arktika, lansat în 1972 şi pus în operare în 1975. Acel spărgător de gheaţă a fost primul cu propulsie nucleară, de o talie atât de mare şi era propulsat de trei electromotoare ce însumau 75.000 CP.
Foto: Spărgătorul de gheaţă Arktika, lansat în 1972 şi pus în operare în 1975
Project 22220 reprezintă în esenţă o versiune perfecţionată în timp şi evoluată prin generaţii a aceleiaşi construcţii de bază, iar în articolul din 2021 menţionam despre primele 3 exemplare construite şi lansate în 2020, spunând că mai urmează a fi construite încă 2, seria urmând a fi completă cu 5 nave, după care se va trece a o generaţie viitoare. Ei bine, astăzi vorbim despre cea de-a 4 navă din această serie, Chukotka, iar parametrii săi sunt impunători.
Foto: Nava Arktika, lansată în 2020
Nava are două reactoare nucleară la bord, de model RITM-200, care produc o capacitate termică de 350 MW împreună. Reactoarele sunt conectate la două turbogeneratoare care produc electricitate, câte 36 MW fiecare, asigurând 72 MW de putere electrică împreună.
Foto: Reactorul nuclear RITM-200, pregătit pentru transportare
Această electricitate alimentează trei electromotoare imense, fiecare din ele conectate la câte o elice. Fiecare electromotor are 20 MW putere, sau 27.192,24 CP, iar împreună cele trei motoare asigură o putere de 81.577 CP.
Foto: Producţia reactorului RITM-200
Cu această forţă, nava poate sparge gheaţă de până la 2,8 metri grosime, în timp ce înaintează cu o viteză de 2,8-3,7 km/h sau 1,2-2 noduri. Spărgătorul de gheaţă are 173,3 metri lungime, şi o lăţime de 34 metri, la o înălţime totală de 51,2 metri. În condiţii de apă normală, poate înainta cu viteze de până la 22 noduri sau 41 km/h.
Propulsia nucleară îi oferă o autonomie excepţional de mare, pe care niciun alt tip de propulsie nu l-ar putea oferi. Această autonomie nu se măsoară în kilometri sau mile, ci în ani, fiind de 7 ani, or, exact atât timp durează consumarea combustibilului din reactoare dură ce sunt realimentate. Problema e de obicei în provizii pentru echipaj, or, nava poate lua la bord provizii pentru circa jumătate de an.
Foto: Unul din cele două reactoare nucleare de la bordul navei
Operând în condiţii arctice izolate şi având nevoie de forţă uriaşă pentru a sparge gheaţa, propulsia nucleară e cam singura care putea face unor asemenea sarcini.
Între timp, numărul navelor care vor fi construite în cadrul Project 22220 a crescut de la 5 la 7. În următoarele săptămâni va avea loc inaugurarea celei de-a 5-a nave, Yakutia, iar între timp e construit şi a 6-a navă, Leningrad. Anul viitor va demara şi construcţia celei de-a 7-a nave, Stalingrad, ea urmând a fi ultima din această serie.
Rolul acestor nave este de a preceda navele cargo pe rutele arctice, rute care pentru Rusia pot scurta traseele navigabile spre Asia şi cele două Americi foarte mult, iar aici ne referim inclusiv la porturile din partea europeană a Rusiei, cu ieşire nordică. O călătorie din Murmansk sau Arhanghelsk spre porturi din India, China sau America de sus poate avea loc pe rute arctice, trecând apoi prin strâmtoarea Bering, şi acelaşi lucru e valabil şi în direcţie inversă.
În contextul actual internaţional, aceste rute arctice permit şi ocolirea traseelor maritime obişnuite, mult mai monitorizate, dar şi într-un context mult mai liniştit şi paşnic aceste rute sunt simţitor mai scurte şi rentabile economic, dacă funcţia de spărgător de gheaţă e îndeplinită de asemenea nave cu propulsie nucleară.