Ce înseamnă intrarea României în spaţiul Schengen pentru cei ce călătoresc cu maşinile şi cei care conduc camioane

România şi Bulgaria au beneficiat ieri de o decizie favorabilă unanimă pentru aderarea completă, inclusiv terestru, la spaţiul Schengen începând cu 1 ianuarie 2025. Acest fapt va aduce beneficii economice semnificative datorită liberei circulaţiei a mărfurilor şi va induce schimbări esenţiale pentru cei ce călătoresc cu maşinile sau care conduc camioane. De asemenea, e important să ştim că nu toate schimbările vor avea loc brusc, de 1 ianuarie 2025, ci gradual, unele măsuri actuale urmând să rămână în vigoare parţial. În articolul de azi vrem să enumerăm principalele modificări care îi vizează pe cei ce călătoresc la bordul automobilelor, dar şi cei care conduc camioane şi care stăteau ore lungi, iar uneori şi zile întregi în cozi la frontieră.

Cel mai mare efect direct a fi reprezentat de eliminarea controalelor la frontierele dintre România şi Ungaria, dar şi România şi Bulgaria, întrucât acestea or deveni deja frontiere interne ale spaţiului Schengen. Asta ar trebui să ducă la o situaţie în care frontiera e trecută din mişcare, fără oprire, doar cu o limitare de viteză în regiunea frontierei şi un indicator rutier, exact aşa cum se întâmplă între Ungaria şi Austria sau între oricare alte ţări din spaţiul Schengen. Desigur, când situaţia de securitate o impună, la frontieră pot sta echipaje de poliţie, care să oprească selectiv vehiculele care traversează, pentru un control al actelor sau al vehiculului, dar aceste proceduri ar trebui să fie mai degrabă o excepţie.

Această traversare în mişcare a frontierei, fără oprire, va însemna dispariţia rândurilor de la vămi precum Nădlac, inclusiv în sezonul de vârf al călătoriilor. Prin urmare, nu se or pierde ore în şir în asemenea rânduri, iar impactul e unul major, întrucât în 2023, spre exemplu frontierele între România şi Ungaria, dar şi Bulgaria, au fost traversate de 11 milioane de ori cu maşinile, cu 25 de milioane de călători.

E important să ştim, însă, că actualele controale la frontieră nu vor fi eliminate total de la 1 ianuarie 2025, ele urmând a fi menţinute pe o perioadă de minim 6 luni pentru reduce riscurile de survenire a unor noi tipare migratorii. Timp de 6 luni aceste tipare vor fi urmărite, urmând ca perioada de prezenţă a controalelor să fie prelungită sau finalizată, în funcţie de indicatorii de securitate observaţi. Prin urmare, cei care or călători cu maşina la 10 ianuarie 2024 ar putea să mai întâmpine controale la frontierele terestre, deşi e foarte probabil ca acestea să fie mai rapide.

Schimbările aduse de aderarea la spaţiul Schengen pentru şoferii de camioane sunt de-a dreptul uriaşe, or, şoferii aveau timpi de aşteptare mult mai mari la aceste frontiere, în perioadele de apogeu din ultimii ani ei stând uneori şi câteva zile la frontieră, fapt care le dădea peste cap logistica, termenii de livrare şi profiturile.

Odată cu aderarea la spaţiul Schengen, odată cu libera circulaţie a mărfurilor, un camion ar trebui să poată circula liber între frontierele interne Schengen, având doar facturile şi actele de însoţire corecte. Însă şi aici, Ungaria va inspecta fiecare camion timp de minim 6 luni după intrarea României în zona Schengen. Rămân în vigoare şi multe controale locale instituite pe teritoriul statelor UE.

Totuşi, acest control fizic ar trebui să fie oricum mai scurt decât controlul însoţit de proceduri birocratice de până acum, deci timpii de traversare a frontierei ar trebui să se reducă oricum semnificativ, faţă de media de 12 ore, cât iar traversarea frontiere acum cu camioanele, după cum spune Radu Dinescu, şeful Asociaţiei Transportatorilor Rutieri din România. Tot el mai estimează că industria transporturilor din România a pierdut circa 19 miliarde de euro între 2012 şi 2023 din cauza întârzierilor la frontieră.

Prin urmare, chiar dacă timp de 6 luni, controalele vor mai fi prezente într-o formă sau alta la frontiere dintre România şi Ungaria, precum şi la cele dintre România şi Bulgaria, în cele din urmă acestea vor dispărea, iar circulaţia va deveni cu adevărat nerestricţionată, cu beneficii uriaşe atât pentru călătorii la bordul maşinilor, cât şi pentru companii, care vor avea o predictibilitate clară a termenilor de livrare şi o evitare a costurilor asociate acestor întârzieri de până acum.

Totodată, e la fel de important să înţelegem că frontiere României cu alte state non-Schengen, inclusiv Republica Moldova sau Ucraina, vor necesita sporirea măsurilor de siguranţă. Dacă România nu va suplini numărul de poliţişti de frontieră şi vameşi la punctele de trecere de frontieră cu Moldova, atunci timpii mai mari de procesare a traversărilor de frontieră date de acest măsuri noi pot genera rânduri mai mari faţă de cele din prezent. Teoretic, totul ar putea fi gestionat relativ bine, dacă România va suplini personalul acestor puncte de trecere şi va spori numărul de echipamente electronice necesare procesării acestor traversări. Dar, cel puţin într-o perioadă iniţială, ne putem aştepta la variaţii mai mari a rândurilor la frontiera dintre România şi Republica Moldova, în special pe direcţia de intrare în România.