Comisia Europeană a aprobat un sprijin financiar de 1 miliard de euro pentru producătorii de baterii care nu vor depinde de materiale din China

Industria europeană de producţie a bateriilor e puternic zdruncinată de falimentele unor entităţi ce formează Northvolt, cel mai mare producător european de baterii, care deţine câteva fabrici mari, mai extindea una şi mai trebuia să construiască încă minim două în Europa. Însă chiar ieri scriam că suedezii fac descoperiri revoltătoare la Northvolt, găsind 4.000 de cutii cu echipament pentru fabrica de baterii, care nici măcar nu fuseseră deschise, chiar dacă valorau 430 milioane de euro la achiziţie, iar apoi au fost reevaluate la valoare de fier vechi. Într-un asemenea context tumultos, Comisia Europeană a aprobat ieri un sprijin financiar de 1 miliard de euro pentru producătorii de baterii şi componente pentru acestea din Europa, prioritate urmând să aibă cei care nu vor depinde de materiale din China pentru producţia lor.

Suportul financiar de 1 miliarde de euro e destinat direct producătorilor de baterii pentru maşini electrice, iar el va fi parte din programul InvestEU, parte la rândul lui din programul Fondul de Inovaţii UE. Întregul program mai mare conţine 3 miliarde de euro de sprijin financiar, restul de 2 miliarde fiind disponibile şi celor ce dezvoltă materiale avansate pentru baterii, tehnologii de reciclare, sau fabricarea de componente pentru baterii. Şi cei care produc baterii mari de reţea pot aplica pentru aceste fonduri adiţionale.

Vor avea prioritate proiectele care vin cu abordări de tehnologii noi, ce pot propune producţia de baterii fără a se miza pe materiale extrase din mineritul din afara Europei, cu ar fi litiul, cobaltul şi alte metale mai rare, folosite la bateriile actuale litiu-ion. Spre exemplu, bateria sodiu-ion, prezentată anul trecut de Northvolt, s-ar încadra perfect în acest program, întrucât exclude total necesitatea de litiu şi orice alte materiale rare şi are nevoie doar de sodiu, fier şi carbon solid în materialele sale cheie, ambele găsindu-se din abundenţă în Europa. Şi cum acum în Europa sunt fabricate baterii, dar majoritatea folosesc litiu şi alte tehnologii importate din China, noul program vine să ajute la reducerea acestei dependenţe.

Desigur, imediat ce a fost anunţat acest program, industria se întreabă dacă va putea beneficia şi Northvolt de o parte din această susţinere, drept ajutor pentru a rezista. Problema e că în contextul descoperirilor făcute ieri, se pare că atitudinea şefilor Northvolt şi felul în care au fost gestionate ultimele procese denotă fie neglijenţă, fie elemente de fraudă, fie ambele luate la un loc. Iar într-un asemenea context, chiar şi un miliard întreg oferit celor de la Northvolt ar putea să nu ajute decât temporar.

În acelaşi timp, e cât se poate de clar că anume falimentele entităţilor Northvolt au determinat Comisia Europeană să adopte aceste măsuri de susţinere pentru a evita propagarea undei de şoc pe întreaga industrie şi a oferi sprijin şi unor companii mai mici care au, poate, tehnologii preţioase pe care le-ar putea transpune în realitate.

În cazul lui Northvolt, compania a beneficiat până acum de atât de multe fonduri europene şi s-a investit atât de mult în construcţii de fabrici şi echipamente, încât probabil ar fi mai logică din punct de vedere economic preluarea ei temporară în administrare specială, cu investirea sumelor necesare rămase şi un control clar al tuturor proceselor, pentru a putea porni producţia la scară mare şi a putea implementa planurile anterioare. Ulterior, când compania ar fi pusă deja pe picioare şi ar funcţiona în regim de producţie la scară largă, publicul ar putea să-şi ramburseze banii prin vânzarea de acţiuni ale companiei la o valoare mult mai mare, întrucât atunci compania va valora mai mult decât valorează azi. Iar cerere pentru bateriile ei există, şi e enormă. La Northvolt a lipsit capacitatea de a-şi respecta angajamentele de livrări curente, cu neglijarea unei rate de defecte apărută în producţie, care trebuia minimizată, cum se întâmplă la toate fabricile de acest tip. Asta s-a neglijat, termenii de livrare şi volumele comandate n-au fost onorate, iar asta a dus la anulări de contracte uriaşe, precum cel de 2 miliarde de euro de la BMW. Deci, Northvolt a ajuns într-un punct în care interesul public ar fi mai mare să se finalizeze investiţiile necesare şi compania să rămână viabilă, eventual administrată special, decât să fie lăsată pradă devalizărilor şi casării la fier vechi.

Comisia Europeană a aprobat ieri un sprijin financiar cu condiţii similare şi pentru producţia de hidrogen la scară mare. Acolo cei care vor aplica instalaţii de electroliză pentru producţia de hidrogen or trebui să demonstreze că au maxim o cotă de 25% de componente venite din China.