Norvegia a înregistrat un maxim istoric de preţ la electricitate timp de o oră, din cauza Germaniei, dar preţul mediu pentru această iarnă rămâne unul din cele mai mici din Europa

Ştim cu toţii că Norvegia e ţara care a adoptat maşinile electrice într-o cotă fascinantă, aproape toate maşinile noi vândute fiind cu propulsie pur electrică. Dar asta nu se întâmplă doar din cauza restricţionărilor pentru maşinile cu combustie şi nu se mai întâmplă nici măcar datorită subvenţiilor sau facilităţilor, aproape toate fiind anulate între timp. Două elemente esenţiale sunt cei mai mari promotori — faptul că practic 100% din energia consumată în Norvegia vine din surse regenerabile şi faptul că preţul electricităţii e foarte mic, ceea ce dă avantaje economice reale de a deţine şi conduce o maşină electrică.

Acum un an şi un pic, scriam că Norvegia a oferit pentru o zi electricitate gratuită pentru o zi pentru toţi cetăţenii, ca o măsură de a-i stimula să consume mai mult în acea zi, ţara încercând astfel să-şi mai golească un pic din rezervoarele hidrocentralelor, într-un an cu precipitaţii foarte bogate. Scriam atunci că Norvegia are 1.700 hidrocentrale mari şi mici, şi are peste 1.000 de lacuri de acumulare pentru ele, de toate dimensiunile. Apa din ele i-ar ajunge să producă electricitate timp de 8 luni şi jumătate pentru toată ţara, dacă n-ar mai exista debite noi de apă. Circa 89-90% din electricitatea consumată în ţară vine de la hidrocentrale, alte 9% vin de la eoliene, iar restul de la fotovoltaice. Deci, 100% din energia consumată în ţară vine din surse regenerabile, cu excepţia unor mici insule, care sunt în proces de schimbare a reţelelor lor la regenerabile.

Şi pentru că are atât de multe hidrocentrale, de fapt Norvegia produce mai mult decât consumă — cu o producţie anuală de circa 155 TWh şi un consum anual de circa 125 TWh. Dacă împărţim acest consum la numărul populaţiei, de circa 5,52 milioane locuitori, avem un consum mediu de 22.640 kWh anual pe cap de locuitor, sau circa 1.880 kWh lunar. Desigur, o mare parte din acest consum e realizat de industrie, dar oricum consumul mediu a gospodăriilor norvegiene e de ordinul miilor de kilowaţi lunar, nu sutelor, ca în multe alte ţări. Şi asta pentru că foarte mulţi norvegieni îşi încălzesc casele cu pompe de căldură, iar acum îşi asigură şi mobilitatea cu electricitatea încărcată preponderent acasă, pentru că e mai comod şi mai ieftin.

De curând, însă, la 12 decembrie, Norvegia a avut un salt neaşteptat de preţ de piaţă la electricitate timp de o oră, între ora 17:00 şi 18:00. În acel moment preţul de bursă a crescut la 13,39 coroane per kWh, echivalentul a 1,13 euro/kWh. E un preţ nemaivăzut în Norvegia, care a stârnit rapid panică şi îngrijorări în rândul publicului, chiar dacă cea mai mare parte a publicului nu a fost afectată direct, întrucât în momente de salturi neaşteptate preţul e subvenţionat de stat.

Totuşi, oficialii norvegieni responsabili de reţeaua electrică au explicat ce s-a întâmplat. De vină e Germania şi interconectarea strânsă a reţelelor electrice dintre cele două ţări. De când Germania a deconectat reactoarele sale nucleare, ea e un importator net de energie, chiar dacă îşi creşte continuu capacităţile, mai ales în parcuri eoliene maritime. Are şi capacităţi solare, dar într-o seară de iarnă e evident că acestea nu produc nimic. Aşa că Germania mizează foarte mult pe eolienele sale ca să-şi acopere maxim consumul de seară, iar ce nu ajunge importă din Norvegia, Danemarca şi alte ţări. Se întâmplă şi zile foarte prolifice pentru eoliene şi atunci Germania exportă înapoi spre Norvegia excesul de energie, de obicei la preţ mai mic. Norvegia, însă, cu hidrocentralele sale şi cu rezervele imense, îi poate acoperi Germaniei consumul în orele de vârf, când electricitatea costă mult mai mult.

În acea zi de vârf, Marea Nordului şi nordul Germaniei s-au pomenit cu aproape zero vânt. Asta a însemnat că nici Danemarca nu a putut produce foarte multă electricitate, încât să poată contribui prea mult. Electricitatea de la hidrocentralele din Norvegia a devenit brusc una la preţ de aur şi sistemul Norvegiei a fost brusc foarte solicitat, iar unităţile de producţie a electricităţii au trebuit să reacţioneze. Unele hidrocentrale mai vechi, însă, au nevoie de ceva timp pentru a putea fi pornite, iar atunci, în acea oră, a fost un asemenea moment când apăruse o cerere imensă din partea Germaniei, o lipsă de contribuţie din partea Danemarcei şi o latenţă în reacţie din partea Norvegiei, ceea ce a dus la creşterea peste orice imaginaţie a preţurilor la electricitate în acea oră. O coincidenţă rară de factori, deci, cu o informare lentă a celor din Norvegia despre asemenea condiţii atipice de lipsă totală de vânt.

Doar că energeticienii norvegieni au ţinut să-şi liniştească cetăţenii, explicându-le ce s-a întâmplat, spunându-le că acel preţ a fost subvenţionat şi reconfirmându-le care e preţul mediu la electricitate în Norvegia, valabil pentru această iarnă. E simţitor mai ieftin decât în părţile noastre. Un kWh costă cam 0,75 coroane norvegiene, ceea ce e cam 0,063 euro, deci 6,3 cenţi. În lei româneşti, asta ar fi cam 0,31 roni, iar în lei moldoveneşti, asta ar fi cam 1,21 lei/kWh. Cu siguranţă mulţi dintre noi plătim dublu, triplu sau chiar mai mult pentru un kilowatt-oră.

De fapt, până şi Franţa, cu cele mai multe centrale nucleare, plăteşte un preţ mai mult decât dublu pentru electricitate. Aşa că Norvegia e un caz foarte special, iar asta ne dă un context şi mai bun să înţelegem de ce oamenii sunt atât de atraşi de maşini electrice acolo. Dacă parcurgi 1.200 km lunar cu o maşină electrică acolo, cu un consum mediu de 18 kWh/100 km, ai nevoie de doar 216 kWh de electricitate, care, la 6,3 cenţi per kWh, costă 13,6 euro. Deci, mobilitatea lunară te poate costa doar atât. Şi chiar dacă ai parcurge 2.000 km lunar şi ai avea un consum mult mai mare, de 22 kWh/100 km, ai avea nevoie de 440 kWh de electricitate lunar, care ar costa 27,72 euro. Iar aceste cifre, în comparaţie cu banii plătiţi pentru benzină sau motorină, sunt cel mai bun argument pentru o maşină electrică în Norvegia, mai ales când ştii cu adevărat că acea electricitate consumată e generată cu zero CO2.