Norvegienii au relevat că maşinile electrice solicită asistenţă rutieră mult mai des din cauza penelor de anvelope, iar pentru asta există câteva explicaţii

Acum ceva timp, scriam într-un articol că statisticile unei companii de asistenţă rutieră, cu platforme şi echipe de intervenţie, care operează în Norvegia şi alte câteva ţări scandinave, arătau că cea mai frecventă cauză pentru care maşinile electrice solicită ajutor şi o platformă de tractare nu e cea în care acestea ar rămâne cu bateria principală epuizată, ci situaţia în care bateria de 12V se descarcă şi nu mai poate porni alte sisteme ale maşinii. Penele de anvelope erau şi ele în top la maşinile electrice, iar acum alte statistici din Norvegia, publicate de agenţia NAF, un soi de paralelă a ADAC-ului german la norvegieni, relevă că maşinile electrice apelează mult mai frecvent la asistenţă rutieră din cauza penelor la anvelope decât media generală şi decât maşinile cu motoare pe benzină şi diesel. Ia cei de la NAF spun că există câteva explicaţii pentru asta.

Conform acestor statistici NAF, aproape fiecare a treia maşină electrică a solicitat cel puţin o dată asistenţă rutieră din cauza unei pene de anvelopă, sau, dacă e să fim mai exacţi, cifra e de aproape 30%. În cazul maşinilor cu combustie, acest indicator e de doar 11%. E o diferenţă mare, care a stârnit curiozitatea experţilor de la NAF, care au investigat cauzele acestor statistici.

Nils Sodal, consilier senior de comunicare la NAF, a detaliat concluziile analizei colegilor săi, care au intrat în profunzimea stării maşinilor care au avut nevoit de asistenţă şi a parametrilor lor tehnici, după care au testat deducţiile pe poligonul propriu.

Cinci motive principale au fost indicate drept cauza determinante pentru aceste statistici. Prima cauză e uzura mai mare a anvelopelor, determinată de greutatea sporită a maşinilor electrice. Despre acest fenomen s-a mai discutat în ultimii ani şi el era parţial adevărat în cazul anvelopelor standard, dar există deja anvelope specializate pentru maşini electrice, care ţin cont de această greutate sporită şi pot asigura o uzură comparabilă cu maşinile cu combustie. Totuşi, norvegienii spun că adeseori maşinile care au suferit pene aveau un grad mai mare de uzură a anvelopelor lor.

Tot greutatea sporită face ca forţa de apăsare pe fiecare centimetru pătrat de suprafaţă să fie mai mare, iar atunci când o roată trece peste un obiect ascuţit, ea poate scăpa „nevătămată” dacă forţa de apăsare din partea maşinii nu e foarte mare, în schimb poate avea şanse mai mari se a se alege cu o pană, dacă forţa de apăsare e mai mare. Şi cu maşinile electrice sunt mai grele, rata de obţinere a unei pene în rezultat e mai mare.

Norvegienii mai indică şi faptul că maşinile electrice au jante cu anvelope cu profil mai mic, de obicei, faţă de cele cu combustie. Asta lasă mai puţină flexibilitate cauciucului şi gropile sau pericolele de pe drum duc mai repede la pene de anvelopă.

Al patrulea motiv ar fi mediul în care sunt folosite maşinile electrice, cu mai multă circulare urbană, în zone unde rata de elemente pe asfalt, ce pot provoca pene, e mai mare. E o observaţia la care puţini s-ar fi gândit, însă norvegienii o menţionează.

Iar cel de-al cincilea şi ultimul motiv menţionat e lipsa aproape universală a roţii de rezervă la maşinile electrice. Pentru că au baterii în zona dintre roţi, şi electromotoare cu reductoare sub podeaua portbagajului, multe din maşini nu mai au loc pentru roata de rezervă şi nu o mai oferă. Respectiv, dacă la maşinile cu combustie norvegienii încă mai au roţi de rezervă şi adeseori se descurcă singuri cu un cric şi cu o cheie pentru schimbarea roţii de rezervă, fără a cere asistenţă rutieră, la o maşină electrică mult mai des soluţia cricului lipseşte, şi oamenii sunt nevoiţi să cheme un ditamai vehicul de asistenţă rutieră pentru o simplă pană.

„E o tendinţă de cea timp, care afectează parţial şi maşinile cu combustie”, spune Nils Sodal. „Anterior, oamenii se putea ajuta şi descurca singuri în asemenea situaţii, însă acum tot mai mulţi şoferi cer ajutor chiar şi în asemenea cazuri, relativ simple, care ar putea fi rezolvate pe loc. Ne-am pierdut un pic din această capacitate de a ne descurca singuri”, mai spune expertul norvegian.