Producătorul german de taxiuri electrice zburătoare Volocopter ar putea fi salvat de la faliment de chinezii de la Geely, cu condiţia mutării producţiei în China

Germania a adeseori indicată ca o ţară cu ingineri foarte buni, dar cu relativ puţine start-up-uri în tehnologie şi inginerie. Ei bine, Volocopter e unul din aceste puţine start-up-uri, care părea să aibă o evoluţie promiţătoare până de curând, fiind la o etapă apropiată de producţia de serie a aparatelor sale de zbor electrice, cu peste 2.000 de zboruri de test efectuate cu succes şi cu acorduri încheiate cu oraşe din China şi Singapore care să-i permită operarea de servicii de taxi aerian în acele oraşe. Dar parcursul acestui start-up e unul foarte lung, de 13 ani deja, iar termenii în care trebuiau să se materializeze aceste zboruri au tot fost amânate, fiind ratată inclusiv o lansare la olimpiada de a Paris a primului aparat de zbor produs în serie. Iar în ultimele luni Volocopter a recunoscut că e în dificultăţi financiare şi riscă falimentul dacă nu va putea aduna noi investiţii masive. Ei bine, acum chinezii de la Geely ar putea fi cei care salvează compania germană, cu condiţia mutării producţiei în China.

Volocopter a reuşit la începutul acestui an să obţină permisiunea de organizare a producţiei de serie în Germania pentru aparatele sale de zbor, ceea ce-i permitea să înceapă efectiv amenajarea unei fabrici în Bruschal, Germania, pentru aceste aparate de zbor electrice cu decolare verticală (eVTOL). Mai mult ca atât, Volocopter a reuşit să ia certificările necesare inclusiv de la agenţia de siguranţă în aviaţie a UE, EASA.

Volocopter are două modele de eVTOL dezvoltate şi maturizate prin multiple testări. Primul e VoloCity — un aparat de zbor cu două locuri la bord, inclusiv pilotul, care are 18 rotoare, propulsoare de motoare electrice. Bateria e una litiu ion, iar diametrul aparatului de zbor e de 11,3 metri, luând în calcul extremităţile elicelor.

Masa maximă la decolare e de 1.000 kg, ceea ce înseamnă atât greutatea aparatului de zbor, cu tot cu baterii, cât şi a oamenilor. Viteza maximă a lui VoloCity e de 100 km/h, cu o viteză de croazieră de 90 km/h, iar autonomia e de doar 20 km, distanţă care include distanţa de rezervă solicitată de standardele aviaţiei. Deci, distanţa efectivă ar fi simţitor mai mică, suficientă practic pentru o singură călătorie dintr-o parte în alta a unui oraş.

Cel de-al doilea model e VoloRegion, care are 6 rotoare şi 2 motoare adiţionale pentru propulsie pe orizontală, întrucât are deja şi capacitate de planare. Acest model va putea transporta 4 pasageri la bord, fără a lua în calcul pilotul, iar autonomia va fi deja de 100 km, cu o viteză de croazieră de 180 km/h şi o viteză maximă de 250 km/h, deci sunt caracteristici mult mai potrivite unui taxi aerian în viaţa reală. Toate bune, doar că acest model încă nu a ajuns la etapa zborurilor de teste şi e încă departe de o producţie de serie.

Astfel, Volocopter are efectiv dezvoltat şi testat un singur model de aparat de zbor care poate transporta un singur pasager pe lângă pilot, pe distanţe derizoriu de mici, după care e nevoie de schimbarea bateriei sau încărcarea ei. E uşor de văzut, deci, de ce investitorii nu se grăbesc să arunce noi milioane de euro în Volocopter, dacă singurul produs gata de fabricare e atât de limitat, iar cel mai practic mai are nevoie de alţi ani de teste şi proceduri birocratice.

Apropo, încă în 2017 cei de la Mercedes au investit în Volocopter 25 milioane de euro. În 2019, Volocopter a mai adunat 50 de milioane de euro într-o nouă rundă de investiţii, iar cea mai mare parte din aceşti bani a venit deja atunci de la Geely, la convingerea personală a lui Li Shufu, fondator al Geely. Li Shufu e şi unul din acţionarii principali la Daimler, deţinând în prezent aproape 10% de acţiuni.

Cu această legătură strânsă cu Mercedes, nu e de mirare că în septembrie 2024 cei de la Volocopter l-au numit în rol de preşedintele consiliului pe Dieter Zietsche, fostul renumit şef mustăcios de la Daimler. La scurt timp Volocopter l-a numit în rol de director financiar, sau CFO; pe Oliver Vogelgesang, care a muncit anterior 16 ani la Airbus şi apoi încă 3 ani la Lilium, un alt start-up de aparate de zbor electrice din Germania, care a falimentat. Rolul major al noului CFO e să adune investiţiile masive necesare companiei pentru a evita falimentul Volocopter.

Foto: Dieter Zietsche (stânga) şi Oliver Vogelgesang (dreapta)

Primele informaţii despre posibila salvare a celor de la Volocopter de către Geely au apărut în noiembrie, iar acum au apărut noi informaţii că Geely ar fi analizat starea actuală a companiei şi valoarea ei efectivă, venind şi cu condiţionalităţi în a o salva, însă aceste informaţii nu au fost deocamdată confirmate final de Geely. Conform lor, însă, Geely ar fi gata să investească încă 95 milioane de dolari pentru încă 85% din acţiuni, ceea ce ar transforma Geely în practic singurul deţinător al companiei şi ar lăsa fondatorii doar cu cote simbolice. Asta ar însemna că evaluarea actuală a companiei ar fi de doar 110 milioane de dolari, faţă de 1,9 miliarde de dolari, la cât era evaluată în 2022. Pe atunci Volocopter anunţa sute de comenzi semnate pentru elicopterele sale electrice, pe care, însă, nu le-a putut produce şi materializa deocamdată. Fiind singurul proprietar al Volocopter, Geely ar urma să organizeze producţia la scară mare în China, acolo unde există un program guvernamental mare de susţinere a acestor tipuri de aparate de zbor electrice. Deci, Geely şi-ar recupera rapid cei 85 milioane din fonduri guvernamentale ulterioare şi n-ar risca foarte mult cu bani proprii, însă ar obţine proprietate deplină asupra unei companii care are, totuşi, tehnologii deja dezvoltate şi testate, ba chiar şi certificări şi precomenzi pentru primul său aparat de zbor.

Foto: Halele de producţie ale Volocopter din Germania

Şeful actual Volocopter, care e pe cale de a fi schimbat după această rundă de investiţie, n-a confirmat decât indirect această transferare a producţiei Volocopter în China, acuzând guvernul german de lipsă totală de sprijin pentru aceste tehnologii, indicând falimentul LIlium şi amintind că Volocopter a încercat să obţină un împrumut de la guvernul federal german de 100 milioane euro în primăvara şi a fost refuzat. Prin urmare, acesta a sugerat că dacă Germania nu-şi susţine companiile cu inovaţii în acest domeniu, acestei inovaţii se vor materializa în altă parte.