România este pregătită să acopere aproape complet necesarul de electricitate al Republicii Moldova, în contextul aşteptatei crize energetice

Ministrul Energiei din România, Sebastian Burduja, a anunţat astăzi că România este pregătită să acopere aproape complet necesarul de electricitate al Republicii Moldova, ba chiar şi să contribuie la atenuare necesarul de gaz natural în contextul aşteptatei crize energetice cu care Moldova se poate confrunta începând cu 1 ianuarie 2025. Ministerul Energiei de la Bucureşti a oferit detalii tehnice despre cât şi cum poate România să ajute Republica Moldova, iar în acest articol noi vom explica şi cum va acoperi asta necesarul de energie din Moldova, raportat la cifrele sistemului energetic din Moldova.

În Republica Moldova a fost decretată stare de urgenţă în domeniul energetic începând cu 16 decembrie 2024, în contextul unei aşteptate crize energetice cauzate de imprevizibilitatea livrărilor de gaz natural de la Gazprom pentru regiunea transnistreană. Ca să fim foarte expliciţi din start, începând cu anul 2022, când Rusia a declanşat războiul din Ucraina, Republica Moldova nu mai cumpără gaz natural de la Gazprom pentru consumul de gaze in ţară, cu excepţia regiunii nerecunoscute transnistrene. Acea regiune a continuat să primească gaz rusesc, însă o mare parte din acel gaz a fost şi continuă a fi folosit de către centrala electrică de la Cuciurgan (CERS) pentru a produce electricitate atât pentru regiunea transnistreană, cât şi pentru tot restul teritoriului Republicii Moldova. Acest fapt a permis ca Moldova să aibă un preţ accesibil la electricitatea finală livrată consumatorilor până în prezent.

Foto: Centrala de la Cuciurgan (CERS, abreviată uneori şi MGRES de la denumirea în rusă

Însă, în contextul războiului din Ucraina, autorităţile de acolo au anunţat din timp că nu or prelungi contractul de tranzit cu Gazprom, care exprimă la 31 decembrie 2024, ceea ce înseamnă că tranzitul gazului prin Ucraina nu va mai fi posibil către Republica Moldova şi implicit către regiunea transnistreană. Conform contractului existent cu MoldovaGaz, Gazprom are obligaţia de a livra gaz la hotarul cu Republica Moldova, iar autorităţile moldoveneşti le-au propus celor de la Gazprom să folosească rutele alternative prin Turcia şi Balcani pentru a asigura în continuare livrările.

Gazprom nu a confirmat deocamdată dacă va folosi această rută alternativă, îndemnând autorităţile din Moldova să convingă Ucraina să prelungească contractul de tranzit. Însă, dacă ar fi să folosească ruta ocolitoare, Gazprom ar trebui să rezerve capacităţi de transport la 16 decembrie 2024. Şi deocamdată nu e clar ce va face Gazprom, dar există un risc mare ca livrările de gaz să fie sistate complet sau să fie asigurate doar volume minime pentru consumul propriu al regiunii transnistrene, fără ca aceasta să poată produce electricitate pentru malul drept al Nistrului, condiţii în care Republica Moldova ar rămâne fără electricitatea produsă la CERS. Respectiv, va apărea un deficit imens de electricitate pentru Moldova, care va trebui acoperit din importuri. Mai mult ca atât, dacă livrările de gaz sunt sistate total, malul drept al Nistrului are asigurate necesităţile de consum propriu din volume deja cumpărate şi stocate, dar regiunea transnistreană ar rămâne complet fără gaz şi ar trebui cumpărate volume noi de gaz pentru a asigura acea regiune cel puţin cu gaz pentru încălzire, în vederea evitării unei crize umanitare. Doar că gazul pentru acea regiune va fi furnizat deja la condiţii de piaţă. Centrala electrică de acolo, însă, ar putea funcţiona la capacitate redusă sau ar putea fi oprită, în funcţie de cât de mare a fi preţul gazului şi cât ar fi costul de producţie a electricităţii din acel gaz.

Foto: Centrala de la Cuciurgan (CERS) în interior

Iar CERS e cea mai mare centrală din Moldova. La ora 19:30 de vineri, 13 octombrie, întreg sistemul energetic al Moldovei consuma 900 MW, deci la o oră de consum maxim. Uneori, aceste cifre pot varia de la 800 la 950 MW în orele de consum maxim şi circa 700 MW pe timpul zilei. Din cei 900 MW consumaţi la ora indicată de mai sus, CERS producea 405 MW, însă această cantitate e atipică, de obicei producţia la ore de vârf fiind de circa 600 MW.

Moldova mai are două centrale termoelectrice în Chişinău, una din care era în operare la aceeaşi oră şi care, pe lângă producţia de căldură pentru oraşul Chişinău, mai producea 184 MW de electricitate în sistem. O centrală termoelectrică similară, dar mai mică, din oraşul Bălţi, mai furniza 27 MW. Producţia de regenerabile la orele serii era de 34 MW, dar în Moldova există acum parcuri eoliene care exportă direct energia către pieţele europene şi nu sunt incluse aici. În cazul unei situaţii de urgenţă, energia de la ele va fi restricţionată la export şi ele o vor furniza în interior.

La aceeaşi oră de seară România transmitea în reţeaua Republicii Moldova 165 MW putere, dar totodată Moldova transmitea Ucrainei valori care oscilau între 85 şi 105 MW. Deci, practic, o mare parte din cantitatea de energie din România tranzita Moldova spre Ucraina, care se confruntă cu instabilităţi mari în această perioadă din cauza atacurilor asupra sistemului său energetic.

Acum, în cazul în care Gazprom sistează total gazul şi CERS n-ar mai funcţiona, apare un deficit de circa 600-650 MW la orele de consum maxim în Moldova şi de circa 350-400 MW la orele de zi. Desigur, cum spuneam, pot exista scenarii intermediare, dar aceste cifre reprezintă valorile celui mai prost scenariu. În comunicatul său de azi, Ministerul Energiei din România a anunţat că Nuclearelectrica şi Hidroelectrica, în colaborare cu Energocom din Moldova, au analizat deja aceste scenarii de a furniza volume suplimentare şi de a acoperi aceste necesar. Deja în acest moment a fost asigurată capacitatea de transfer a 315 MW, iar săptămâna viitoare această capacitate va creşte la 395 MW.

Problema acestor capacităţi ţine de lipsa mai multor linii electrice de mare putere între Moldova şi România, într-o situaţie absurdă care s-a perpetuat de peste 30 de ani între cele două ţări, cu o singură linie de 400 kV, care trece parţial şi pe teritoriul Ucrainei şi care ajunge întâi la CERS, în regiunea transnistreană, şi abia de acolo ajunge la Chişinău. Noi am menţionat de foarte multe ori despre această absurditate, şi abia în ultimii ani autorităţile din Moldova şi România au ajuns la acorduri prin care acum se construieşte o nouă linie directă Vulcăneşti-Chişinău şi vor mai exista alte două la Bălţi-Suceava şi Străşeni-Gutinaş. Acum, însă, linia Vulcăneşti încă nu e gata, iar celelalte două încă nici n-au început a fi construită, astfel încât soluţiile rămase sunt linia Isaccea de 400 kV şi alte patru linii de 110 kV, de capacitate mult mai mică. Mai există soluţii de alternativă prin Ucraina cu revenire pe la nordul Moldovei, dar la starea actuală a sistemului energetic al Ucrainei şi riscurile de acolo soluţia nu e una sigură. Şi teoretic linia de 400 kV existentă actual ar putea susţine aproape tot necesarul, însă întotdeauna există şi alocări suplimentare în reţea, inclusiv pentru Ucraina şi stabilizarea sistemului, deci să se poată miza doar pe ea nu e viabil, fiind nevoie şi de liniile suplimentare mai mici.

Ministerul Energiei din România a menţionat azi că acum se lucrează în comun, Moldelectrica din Moldova şi Transelectrica din România, pentru identificarea mecanismelor de alocare comercială de capacităţi pentru cele 4 linii de 110 kV. Cu ele, teoretic, s-ar putea asigura mult mai echilibrat transportul întregului necesar de electricitate spre Moldova, deşi vor mai exista dificultăţi în noduri şi puncte de distribuţie.

Dar, cea mai importantă şi frăţească declaraţie a ministerului român e cea că România e pregătită, cu sprijinul partenerilor europeni, să acopere întreg deficitul de 600 MW de electricitate în cazul în care CERS nu ar mai produce deloc energie. Şi, pentru a exclude speculările care apar uneori în comentarii, e vorba de export de electricitate plătită, nu de energie oferită gratuit. Doar că şi acest gest, de a asigura disponibilitatea de electricitate plătită, e unul extraordinar de important pentru Moldova.

Şi, în fine, Ministerul Energiei a mai menţionat că România dispune de stocuri de gaze în depozitele Depogaz, fiind pregătită să analizeze opţiuni de extragere prioritară în cazul în care livrările către regiunea transnistreană din Moldova vor fi afectate, deci practic România va ajuta Moldova şi în evitarea unei crize umanitate în regiunea din stânga Nistrului. În acest context, va avea loc şi creşterea valorii de echilibrare operaţionale între VestMoldTransGaz şi Transgaz, ca o soluţie esenţială pentru atenuare impactului în primele zile ale crizei.