(VIDEO) Ferrari 12Cilindri şi Aston Martin Vanquish, printre ultimele GT-uri cu motor V12 din lume, au fost conduse de cei de la Top Gear, iar unul din ele e lipsit de emoţie

Lumea auto se schimbă atât de mult în faţa ochilor noştri, încât până şi în liga supercar-urilor desăvârşite şi a GT-urilor opulente aproape că nu au mai rămas maşini cu motoare V12, care să nu fie însoţite de sisteme plug-in hibride. Mai mult ca atât, însăşi noţiunea de GT, adică maşină care în esenţa sa era atât de plăcută în condus la drum lung şi atât de puternică, încât putea traversa întreaga Europă de la nord la sud sau invers într-o singură zi, a devenit mai mult teoretică. Într-un asemenea context, aproape nostalgic, cei de la Top Gear au condus două din ultimele modele GT cu motoare V12 fără sisteme hibride care mai există în lume — Aston Martin Vanquish şi Ferrari 12Cilindri. Şi dacă la început părea că totul va fi o odă adusă acestor modele superbe, senzaţiile reale de condus au arătat că unul din ele e lipsit de emoţie.

Cei de la Top Gear le-au asigurat celor două maşini peisajele perfecte, din Dolomiţii italieni, cu drumuri pline de curbe strânse şi cu vederi magnifice alături. Sunt acele locuri în care, când ajungi, e plăcut să conduci aproape orice maşină. Iar dacă mai conduci şi o maşină cu multe sute de cai-putere, cu centru de greutate coborât şi cu toată ingineria gândită să te facă să simţi exaltarea la volan, atunci ai parte de ceea ce ar putea fi definiţia fericirii pentru un pasionat auto.

Ferrari 12Ciindri are un motor V12 de 830 CP, şi ingredientele sale inginereşti promiteau să aducă o maşină genială încă din momentul dezvăluirii sale din acest an. Fiind o evoluţie a motorului de pe 812 Competizione, acesta are 6,5 litri cilindree şi ajunge uşor la 9.500 rpm, livrându-şi puterea fără turbine.

De cealaltă parte, Aston Martin Vanquish e un model şi mai proaspăt, dezvăluit abia în septembrie. E echipat cu noul motor Aston Martin de 5,2 litri V12, dar acesta are două turbine simetrice, şi dezvoltă 835 CP. Şi aici, însă, lipseşte orice sistem hibrid.

Deci, puterile sunt foarte comparabile, iar renumitele probleme anterioare ale Aston Martin cu calitatea interioarelor au rămas de ordinul trecutului, datorită noului proprietar al companiei. Deci, Aston pare să o fi luat în sfârşit pe un drum al măreţiei pe care o merită.

Problema acestui segment de maşini e că oamenii nu le mai folosesc ca adevărate GT-uri şi nu mai merg 800-1.0000 km cu ele zi, ajungând pe undea pe Coasta de Azur. Aproape toate maşinile scoase la vânzare la mâna a doua din acest segment, după mulţi ani de deţinere, au sub 10.000 km parcurşi pe odometru. Doar două din 26 de anunţuri aveau maşini cu peste 30.000 km parcurşi de-a lungul anilor. Deci, proprietarii acestor maşini mai mult privesc la ele în garaj, decât să le conducă în viaţa reală şi să le savureze. Şi atunci nu e de mirare că noţiunea de GT a rămas una aproape teoretică, într-o definiţie pe care o admirăm cu toţii, dar pe care foarte puţini mai şi ajungem să o experimentăm, chiar dacă avem asemenea maşini!

E un paradox al lumii moderne, cumva, iar motivele pot fi multe în listă. Însă e cert că oameni conduc mai puţin, unele generaţii chiar şi iubesc mai puţin, ba poate chiar am putea spune că oamenii au ajuns să se bucure mai puţin de viaţă şi să savureze clipa. Iar această uitare colectivă a calităţii vieţii pare să fi ajuns şi la inginerii Ferrari.

Surprinzător, dar acest Ferrari 12Cilindri a fost maşina pentru care protagonistul Top Gear a tot trebuit să caute cuvinte să-i descrie închegarea componentelor mecanice şi abilităţile tehnice. Da, maşina e rapidă, parcă şi virează frumos, ba chiar poate face şi mici derapaje controlate, dar în raport cu predecesorul său e pur şi simplu o maşină lipsită de emoţie. Să reuşeşti să faci asta dintr-un supercar GT cu motor V12, e unul din cele mai mari fiasco imaginabile. Dar această părere persistă în lumea auto aproape de la toţi cei care ajung să conducă noul model italian.

Un Ferrari lipsit de emoţie e ceva ce Enzo Ferrari n-ar fi scos niciodată în văzut lumii. Atunci când conduceau un Ferrari, jurnaliştii auto de cândva explodau în tirade de fraze, care izvorau dintr-o pasiune intensă simţită la volan. Acum, frazele sunt formate doar din nişte cuvinte sacadate, care trebuie croite şi învârtite cumva în fraze care să nu sune a sterilităţi totale. Şi asta s-a întâmplat la Ferrari!

Din fericire, Aston Martin pare să fi păstrat nişte ingineri renegaţi, poate de şcoală veche, care au ştiut să pună un motor superb dezvoltat împreună cu Cosworth pe o maşină la fel de superbă şi să-i dea emoţie produsului final integru. Chiar dacă o fi cutia un pic mai lentă. Chiar dacă maşina s-o fi simţit un pic mai mare şi e un pic mai grea. Acest Aston are acel ingredient magic, aproape uitat de lume. Emoţia.

E o experienţă care dă de gândit asupra felului în care a ajuns să arate lumea auto. Foarte puţine maşini în lume au mai rămas să poată oferi emoţie, pasiune, spiritul ăla deopotrivă de demenţial şi savuros. Foarte puţine maşini au mai rămas să te facă să te bucuri de viaţă, într-un mod uitat de intens, când eşti conectat la clipă şi la senzaţiile pe care le ai.

Vezi totul în video-ul de mai jos.