China a lansat cel mai capabil spărgător de gheaţă şi explorator de mări de adâncime mare, nava Tansuo-3, cu o autonomie de aproape 28 mii km

În domeniul spărgătoarelor de gheaţă capabile de explorări polare Rusia era ţara care domina până în prezent, cu nave mari, cu propulsie nucleară, rolul cărora e în primul rând de a însoţi navele comerciale pe rutele arctice. Însă acum şi China şi-a făcut simţită puternic prezenţa, lansând în operare cel mai capabil spărgător de gheaţă al său, cu capacităţi de explorator de mare adâncime. E vorba de nava Tansuo-3, cu o autonomie de aproape 28 mii km şi o combinaţie de tehnologii foarte curioase la bord.

Nava e calificată ca una cu scop de explorări ştiinţifice şi are o carenă specială, care-i permite eliberarea sub apă a unui batiscaf, care să exploreze în detaliu adâncimile. De asemenea, nava are o mulţime de radare, lidare şi senzori care pot scana relieful mării şi chiar distinge compoziţia spectrului de materiale găsite la fundul mării, iar asta va ajuta cu siguranţă unei tendinţe pe care China o explorează intens în ultimii ani, de a căuta materiale rar în adâncurile mărilor.

Nava are 104 metri lungime şi un deplasament de 10.000 tone, ceea ce o plasează în vârful ierarhic a tuturor navelor de explorare pe care le-a construit China vreodată. Dar e mult mai mică, oricum, decât navele imense ruseşti. Însă capacităţile sale sunt oricum suficiente pentru explorări polare, aşa că Rusia va simţi din plin acum că şi China are capacitatea unor asemenea explorări în Oceanul Arctic, într-o relativă apropiere de hotarele sale.

Nava chineză poate sparge 1,2 metri de gheaţă dură, ceea ce e impresionant în raport cu dimensiunea sa de doar 104 metri şi deplasamentul relativ mic. Navele ruseşti pot sparge de obicei până la 2 metri de gheaţă, deşi sunt de 2-4 ori mai mari şi mai grele, iar recordul e de 2,8 metri.

Nava Tansuo-3 nu are propulsie nucleară, ci electrică, cu energie stocată în baterii mici şi generatoare care să producă electricitatea necesară. Chinezii şi-au dorit însă silenţiozitate maximă în operare, aşa că au apelat la cele mai experimentate companii occidentale care să le furnizeze componentele sistemului de propulsie.

Elicele şi motoarele electrice aferente sunt produse de ABB, fiind vorba de două asemenea electromotoare a câte 4,5 MW putere fiecare, deci 9.000 kW sau 12.237 CP în total.

Sunt motoare ABB Azipod DI1400, special concepute pentru spărgătoare de gheaţă polare de către compania elveţiano-suedeză şi abia în anul 2024 au avut loc primele livrări de aceste motoare noi. Au clasa SILENT A de zgomot subacvatic pe care-l provoacă, iar acest parametru e deosebit de important pentru misiunile de explorare.

Aceste motoare pot asigura propulsia navei cu o viteză de 16 noduri, ceea ce echivalează cu circa 30 km/h.

Datorită consumului lor mic de electricitate şi existenţei unui set de baterii care asigură autonomia unor perioade de staţionare, au putut fi instalate 4 generatoare diesel mai mici, care pot funcţiona doar în numărul necesar, economisind carburantul şi sporind autonomia. Fiecare generator are 3 MW putere, deci în total sunt 12 MW de putere, dar arareori va fi nevoie de funcţiona tuturor generatoarelor simultan. Prin urmare, autonomia spărgătorului de gheaţă ajunge al 15.000 mile nautice, ceea ce echivalează cu 27.780 km. Generatoarele diesel sunt fabricate de finlandezii de la Wartsila.

Nava are spaţii pentru un echipa de 80 de marinari şi exploratori şi încorporează echipament de laborator, explorare şi testare despre care chinezii spun cu mare mândrie că ar fi cel mai avansat din lume. Însă tot ei menţionează că nava e echipată şi pentru a îndeplini misiuni strategice, deci putem să aşteptăm că în perioada următoare China îşi a face simţită prezenţa în zona arctică, marcând teritoriul pe acolo nu doar cu explorări ştiinţifice şi călcând pe „coada” ursului rusesc. Desigur, o va face în ape internaţionale, dar e un domeniu şi o arie nouă în care China îşi marchează prezenţa.