China a reuşit să asigure funcţionarea unei reacţii de fuziune nucleară pe o durată record de peste 17 minute, deşi acum 3 ani a mai pretins un record apropiat
23 Ianuarie 2025, 20:35 Redacţia PiataAuto.md
Fizicienii chinezi de la EAST, laboratorul desemnat să desfăşoare studiul experimental al fuziunii nucleare cu ajutorul unui reactor toroidal tokamak, au anunţat atingerea la 20 ianuarie 2025 a unei durate record pentru o reacţie de fuziune nucleară în acest reactor, care a menţinut plasma la o temperatură de peste 100 milioane grade Celsius pe o durată de 1.066 secunde, echivalentul a 17 minute şi 46 secunde. Chinezii afirmă că realizarea de acum e una monumentală pentru lumea ştiinţei, în calea sa de se apropia de stăpânirea fuziunii nucleare, or, durata de peste 1.000 secunde a unei reacţii de fuziune nucleară stabile e considerată o barieră crucială care trebuia depăşită. Doar că acum 3 ani chinezii au mai pretins un rezultat foarte apropiat de ceea ce anunţă acum.
Chinezii spun că recordul de acum e primul ce depăşeşte 1.000 secunde şi surclasează un record stabilit de acelaşi reactor de la EAST în 2023, de 403 secunde. Doar că la începutul anului 2022, acelaşi laborator EAST din regiunea Hefei anunţa că acelaşi reactor tokamak a atins pentru prima dată o reacţie de peste 17 minute, timpul exact anunţat atunci fiind de 1.056 secunde. Temperatura specificată atunci era aceeaşi, întrucât această temperatură e minimul necesar pentru a declanşa reacţia de fuziune nucleară, cea similară celei de pe soare, iar despre acest reactor chinezilor le place să vorbească în noţiunea de soare artificial.
Între timp, fuziunea nucleară a avut evoluţii imense, mai ales în SUA, acolo unde au aut loc declanşări de reacţii nucleare şi bază de raze laser concentrate, fără reactoare tokamak, şi unde au fost documentate în mod repetat episoade de funcţionare a fuziunii care a produs mai multă energie decât a consumat. În multe din aceste articole pe care le-am publicat în ultimii ani noi am făcut referinţă la acel record chinezesc din 2022, dar menţionam că fizicienii chinezi n-au mai publicat niciodată date exacte despre câtă energie a fost consumată atunci şi cât a rezultat, ca să se poată estima cât a fost de aproape acel moment de ieşirea la producţie netă de energie. E unul din cei mai importanţi parametri, iar la prima reacţie de fuziune din lume, care durează atât de mult, era absolut important să se menţioneze asta, or, de obicei durata scurtă a reacţiilor era cea care împiedica producţia a mai multă energie decât se consuma pentru declanşarea reacţiei.
Totuşi, chinezii n-au mai menţionat nimic despre acel record şi fac acum referinţă la cifra de 403 secunde drept recordul anterior. Ei bine, cifra actuală pretinsă de 1.066 de secunde e într-adevăr impresionantă, cu condiţia că nu va fi şi ea apoi descalificată.
Nici de această dată, însă, chinezii nu menţionează dacă a existat o producţie net pozitivă de energie, iar dacă nu menţionează, înseamnă cel mai probabil că nu a fost atins acel prag critic. Chinezii spun, însă, că au dublat puterea reactorului, faţă de cea anterioară, datorită cărui fapt a şi fost atins timpul record. Desigur, aceştia îşi atribuie şi merite unui mare salt în domeniul fuziunii nucleare.
Dar tabloul nu e chiar atât de măreţ pe cât încearcă să-l prezinte chinezii şi există un context pentru asta. În primul rând, lipsa de informaţii despre anularea sau descalificarea rezultatelor unui pretins record anterior şi motivele anulării reduce din credibilitatea oricăror noi recorduri anunţate.
În al doilea rând, SUA a avansat enorm de mult cu multiple echipe la capitolul fuziunii nucleare şi are chiar şi o lege care oferă condiţii extraordinare de stimulare a echipelor care experimentează cu această tehnologie şi a start-up-ulor. O mulţime de echipe din toată lumea au migrat acolo şi au obţinut fonduri imense pentru a accelera dezvoltarea — pentru că miza e imensă.
În primul rând, fuziunea e procesul invers fisiunii nucleare folosite în prezent în reactoarele nucleare obişnuite şi nu rezultă în materiale radioactive, ceea ce o face relativ sigură. Iar drept combustibili sunt folosiţi de obicei izotopi ai hidrogenului sau bor. În al doilea rând, pentru că randamentul final al unor asemenea reacţii e deja estimat la a fi imens, din doar 2 kg de hidrogen putând fi produsă toată cantitatea de electricitate necesară României timp o zi! Iar cele 2 kg de hidrogen pot fi produse prin electroliză din doar 120 kWh de electricitate din panouri solare, spre exemplu. Deci, fuziunea e la un pas de a deveni o sursă imensă de energie din belşug pentru omenire, iar cursa pentru a putea stăpâni cât mai repede tehnologia cu randament maxim e la fel de imensă.
Mai multe echipe din SUA, însă, deja pregătesc reactoare nucleare de fuziune, care ar trebuie să ajungă la maturitatea producţiei de serie către anii 2030-2035, iar aici ne referim la reactorul Copernicus de la TAE Technologies, dar şi reactorul celor de la Commonwealth Fusion Systems.
Foto: Reactorul de fuziune nucleară al celor de la TAE Technologies
Pe acest fundal atât de galopant şi accelerat, realizarea chinezilor ar fi oricum remarcabilă dacă ar fi însoţită de informaţii clare şi complete şi mai ales dacă ar fi atins producţie netă de energie. În lipsa acestor informaţii transparente, pare a fi un domeniu în care China a ratat să-şi asigure poziţia de lider, şi până o va face, vrea să amintească despre faptul că e şi ea în cursă. Unul din efecte ar fi să atragă şi ea talente. Altul ar fi să menţină interesul sporit şi finanţarea până când a putea contrapune ceva notabil. Deocamdată, avem doar un timp anunţat, cu 10 secunde mai mare decât recordul anterior anunţat şi apoi anulat. Pentru cei care nu urmăresc firul acestor evenimente, poate părea o premieră şi o realizare formidabilă. Dar noi trebuie să fim obiectivi până la urmă şi să intrăm mai adânc în esenţă, mai ales că am monitorizat foarte aproape aceste realizări din domeniul fuziunii pe parcursul acestor ani.