Elveţia şi-a testat capacitatea de rezilienţă a reţelei sale electrice pentru următorii 25 ani, când va folosi pompe de căldură şi maşini electrice, şi a determinat ce are de făcut

15 Ianuarie 2025, 13:54
Redacţia PiataAuto.md
Există ţări în lume, care, pe lângă viziunile de siguranţă şi dezvoltare lungă durată pe care le au, au învăţat şi să-şi planifice implementarea acestor viziune, testând toate scenariile posibile şi determinând ce au de făcut cu 25 de ani înainte. Elveţia e cu siguranţă un exemplu elocvent, întrucât statul elveţian, alături de ingineri şi practicieni din energetică, tocmai şi-a testat capacitatea de rezilienţă a reţelei sale electrice în condiţiile provocărilor actuale şi în condiţiile planurilor de dezvoltare pentru următorii 25 de ani, când Elveţia are viziunea de a folosi pompe de căldură în toată ţara şi când vor exista mult mai multe maşini electrice, determinând totodată ce are de făcut pentru a fi pregătită şi de o dezvoltare normală, dar şi de oricare riscuri şi variaţii ce pot interveni oricând în aceşti 25 de ani.
În Elveţia, când e nevoie să se facă studii inginereşti profunde şi profesioniste, aproape întotdeauna e implicată şi universitatea ETH din Zurich, cea mai mare şi mai puternică din Zurich şi una din cele mai bune din lume. Ea dispune de cei mai buni profesionişti şi se mândreşte cu faptul că are o permanentă conectare cu realitate, nefiind izolată prin pură teorie, cum se întâmplă la multe alte universităţi. Ea e delegată de obicei şi cu invitarea profesioniştilor practicieni din domeniile fiecărei asemenea analize, iar aceste studii integrează şi studenţii ingineri, pentru a-i menţine întotdeauna conectaţi cu starea actuală şi cu provocările actuale din ţara lor şi din lume. Iar concluziile celor de la ETH Zurich sunt unanim recunoscute în Elveţia drept obiective şi de cel mai înalt grad profesionist şi realist. Tocmai de asta, şi în acest caz ETH a fost universitatea delegată pentru a conduce acest test de rezilienţă pentru întreaga ţară, cooptând şi o altă instituţie specializată de ştiinţe aplicate — ZHAW Winterthur.
Prima componentă a testului de rezilienţă era identificarea faptului dacă Elveţia se poate descurca în condiţiile actuale în condiţiile unei scăderi drastice a importului de gaz natural sau chiar sistarea lui totală, dar şi în condiţiile unei scăderi drastice a importului de electricitate.
Această situaţie teoretică e analizată în contextul în care nici Elveţia nu mai importă gaz din Rusia, iar preţurile instabile la gazul natural pe piaţă o fac să vrea să-şi reducă dependenţa de acest combustibil. Iar întrucât Elveţia e Elveţia şi analizează şi cele mai improbabile situaţii, ea a luat în calcul şi o reducere sau sistare a importurilor de gaz lichefiat LNG, în cazul în care nici SUA n-ar mai exporta, spre exemplu, gaz în Europa. În lumina ultimelor declaraţii venite de peste ocean de la preşedintele ales de acolo, nici acest scenariu nu pare atât de improbabil. Iar Elveţia deja l-a testat.
Şi elveţienii au constatat că reţeaua lor şi sistemul lor energetic în starea actuală poate face faţă unei reduceri cu 70% a importurilor de electricitate şi la o lipsă totală a importurilor de gaz pe perioada unui an, urmată de încă un an când importurile de gaz ar fi făcute doar ocazional, în momente prielnice de preţ. Deci, timp de doi ani, Elveţia poate supravieţui fără importuri de gaz decât sporadice, spre exemplu doar ocazional din Norvegia sau alte surse.
Elveţia menţionează că această supravieţuire se datorează şi rezervelor, dar şi unor măsuri de trecere a unor componente energetice de la consumul de gaz natural la electricitate sau alţi combustibil. Spre exemplu, Elveţia are centrale termice care pot folosi combustibili lichizi în loc de gaz, precum benzina sau motorina, iar în caz de urgenţă ar putea folosi aceste soluţii. Totodată, programul de înlocuire a centralelor de gaz cu pompe de căldură deja are un efect mare în scăderea consumului de gaz şi înlocuirea sursei de energie de la gaz la electricitate. Iar electricitatea Elveţia şi-o poate produce în mare parte singură.
Foto: Casă din Elveţia, încălzită cu pompă de căldură

Totuşi, autorii studiului spun că dacă asemenea blocaje de import ar dura mai mult de doi ani, sau s-ar repeta mai des decât o dată la doi ani, atunci Elveţia nu va putea produce suficientă electricitate cât să acopere toate necesităţile sale şi în acest caz recomandă nu doar menţinerea centralelor nucleare actuale, dar şi construirea a încă cel puţin uneia până în 2050, care să asigure acoperirea deficitului eventual de electricitate.
În prezent, Elveţia consumă cam 58,5 TWh de electricitate, însă datorită pompelor de căldură individuale şi districtuale, dar şi datorită maşinilor electrice şi dezvoltării economice, inginerii estimează că în anul 2050 Elveţia va consuma 76 TWh de electricitate. Resurse de a construi noi hidrocentrale mai există, însă nu suficient de multe ca să se acopere uşor şi la costuri rezonabile această diferenţă. Panourile solare pot ajuta, însă elveţienii le tot resping în ultimul timp la referendumuri locale, la fel ca şi turbinele eoliene, din cauză că le-ar strica peisajele, aşa că elveţienii instalează panouri pe pereţii autostrăzilor, pe edificii şi chiar baraje de hidrocentrale, dar asta nu e suficient.
Prin urmare, în condiţii în care importul de energie ar deveni problematic, Elveţia n-ar putea să-şi producă toţi cei 76 TWh anual în mod continuu. Iar de aici vine şi recomandarea de a păstra centralele nucleare actuale pe cât posibil, şi de a construi şi altele în loc, or, centrala de la Beznau, spre exemplu, e cea mai veche operaţională din lume şi a fost desemnată anul trecut drept capabilă de a funcţiona încă mult timp înainte.
Acelaşi studiu a identificat că, atunci când la vecini există supraproducţie de electricitate din surse regenerabile, spre exemplu în nopţile cu vânt intens sau în zilele însorite, Elveţia are capacitatea de a reacţiona rapid şi de a cumpăra acea electricitate ieftină în exces, stocând-o cu ajutorul hidrocentralelor sale prin pompare. Inginerii menţionează că Elveţia ar putea să-şi asigure până la 45% din consumul de electricitate dacă ar fi mai activă pe aceste oportunităţi. Aceste hidrocentrale din Elveţia pot stoca până la 9 TWh de electricitate, iar această stocare poate fi şi de scurtă durată, şi de lungă durată, sezonieră, în funcţie de necesităţi de riscuri. Dar 9 TWh înseamnă echivalentul a aproape 2 luni de consum în Elveţia, deci e un o cifră semnificativă. Iar asta înseamnă că ori de câte ori există energie în exces la vecini, iar poate fi cumpărată şi stocată, chiar dacă nu va fi folosită a doua zi sau peste o săptămână, ci tocmai peste o lună sau două în unele cazuri.
Toate aceste capacităţi imense de stocare le permit elveţienilor să importe electricitate ieftină şi să-şi reducă astfel media preţului la electricitate pentru propriii consumatori, generând totodată profit şi sustenabilitate pentru propriul sistem energetic. Şi sunt capacităţi de stocare atât de mari, încât sunt la o cu totul altă scară decât centralele de baterii. Spre exemplu, Tesla a produs în 2024 baterii Megapack în sumă de 31,4 GWh capacitate. Dacă Elveţia ar vrea să-şi formeze 9 TWh de capacitate cu baterii Megapack, Tesla ar trebui să producă doar pentru Elveţia aceste baterii timp 287 ani înainte! Aici poate fi văzută elocvent diferenţa de amploare între hidrocentrale prin pompare şi centrale de baterii.
Tehnologia hidrogenului a fost desemnată drept una doar cu rol de tampon şi doar în aplicări limitate, până la maxim 3% din consumul energetic al ţării, din cauza costului mare de producţie a hidrogenului verde şi al randamentului mic pe întreg ciclu de producţie, stocare şi utilizare finală. În anumite condiţii industriale sau aplicări limitate, Elveţia ar putea face uz de această tehnologie şi ea nu trebuie abandonată, chiar şi de dragul păstrării expertizei actuale existente, dar mizarea într-o mare măsură pe ea nu e viabilă.
Inginerii elveţieni au mai făcut teste de rezilienţă la reţea şi la fiecare centrală, de orice, tip, estimând dacă ea ar rezista să producă la capacitatea sa maximă o perioadă îndelungată de timp şi dacă reţeaua electrică ar rezista. Ei au determinat şi potenţialele riscuri dacă s-ar implementa prea multă energie din sursă fotovoltaică, şi au elaborat un întreg program de îmbunătăţiri tehnice la reţea, pentru următorii 25 de ani. De fapt, la acest capitol Elveţia deja avea un plan cu reţeaua sa electrică şi cu necesarul de transformatoare, linii noi, şi tehnologii noi de stabilizare, dar acum planul a fost actualizat pentru a face faţă şi şocurilor de lipsă de importuri de gaz sau electricitate, dar şi pentru ca Elveţia să poată ajunge să poată absorbi mai multă energie simultan de la vecini în momentele de supraproducţie ale acestora, ca să facă uz plenar de aceste oportunităţi ieftine.
Practic, ce are Elveţia acum în rezultatul acestui studiu profund, e o estimare profundă a stării actuale a reţelei sale şi toate scenariile de reacţii în orice situaţie critică posibilă şi chiar improbabilă. Pe lângă asta, are şi un program imens şi detaliat, adaptat la noile realităţi şi la nevoia de mai multă independenţă şi siguranţă energetică, fără a compromite ecologia şi mediul, pe care atât inginerii şi energeticienii actuali, cât şi cei din generaţiile următoare care vor tot veni pe parcursul următorilor 25 de ani, îl vor urma şi vor asigura scopul final de a avea o ţară securizată energetic şi prosperă. Tocmai asemenea exemple ar trebui urmate de toate celelalte ţări, mari şi mici.
5
7,938
COMENTARII (0)
Fiţi primul care comentează această ştire!
COMENTARIUL MEU
Trebuie să fiţi logat pentru a putea comenta
Logare | Înregistrare
COMENTARII FACEBOOK
Înapoi
    Logare PiataAuto.md
Login:
Parola:
Memorizeaza-ma
Ai uitat parola?
Eşti nou aici? Atunci înregistrează-te!