În prima zi de criză energetică, panourile fotovoltaice contribuie neaşteptat de mult la electricitatea din Moldova

Ziua de 1 ianuarie 2025 a venit şi, aşa cum se ştia de ceva timp, Gazprom a oprit total livrările către regiunea transnistreană din Republica Moldova, iar perioada crizei energetice a început în mod oficial. În acea regiune s-au şi operat deja deconectări de căldură şi de gaz în blocuri, iar centrala CERS nu mai produce electricitate din gaz şi nu mai livrează electricitate pe malul drept al Nistrului. CERS a trecut la funcţionare pe cărbune pentru a produce electricitate doar pentru malul stâng, iar conform datelor Moldelectrica, dacă o unitate de producţie pe gaz poate livra minim 200 MW, iar de obicei puterea totală erau de 400-600 MW, acum CERS livrează doar 115-117 MW, până spre 125 MW maxim. Însă, întrucât prima zi a anului e una cu cer senin şi soare, panourile fotovoltaice din Republica Moldova contribuie neaşteptat de mult la sistemul energetic.

Desigur, marea parte a electricităţii vine din România, în baza acordurilor semnate de curând, şi acea cantitate de electricitate e vitală pentru Republica Moldova acum. Dar panourile fotooltaice contribuiau cu 27 MW în sistem la ora 13:00, mai mult decât ambele hidrocentrale din Moldova luate la un loc — Costeşti-Stânca şi Dubăsari.

Partea şi mai interesantă e că în datele Moldelectrica doar un număr foarte mic din parcurile fotovoltaice mari figurează în această statistică separată. O mulţime de alte parcuri, conectate în baza altui regim de autorizare, dar şi panourile fotovoltaice de pe acoperişurile caselor oamenilor şi ale edificiilor companiilor, nu sunt reflectate aici.

Foto: Panouri fotovoltaice pe casa de cultură din satul Horeşti, Republica Moldova, reabilitată recent prin programul Satul European

Prin urmare, noi estimăm că o cifră realistă de contribuţie a energiei din surse fotovoltaice în sistem la aceeaşi oră e de circa 3 ori mai mare, în jurul a 75 MW. În zilele următoare vom solicita şi date mai detaliate de la Ministerul Energiei, pentru a reconfirma aceste estimări, dar şi pentru a avea cifrele pentru zilele următoare.

Foto: Parc fotovoltaic mare din Republica Moldova

Şi energia din surse eoliene e mai dinamică azi, iar situaţia statisticilor e similară, cu o cotă infimă conţinută aici şi restul figurând în afara statisticilor, pe piaţa liberă. Însă acum, în criză energetică, acea energie e livrată tot în Moldova, deci şi ea contribuie la producţia de electricitate.

Foto: Turbine eoliene în Republica Moldova, regiunea Criuleni

Dar, desigur, marea surpriză vine azi de la panouri solare, totuşi, pentru că vorbim de o zi de iarnă, când nimeni n-ar fi aşteptat o producţie atât de mare de electricitate de la ele. Însă, chiar dacă unghiul de incidenţă a razelor soarelui e mai mic iarna şi producţia nu are loc la putere maximă, în condiţii de soare acestea produc oricum cifre semnificative, iar aceste cifre aduc azi o contribuţie excepţional de preţioasă!

Situaţia de azi, favorizată de condiţiile meteo, e încă o reamintire a faptului că energia regenerabilă poate fi produsă local, cu un mix energetic corect şi cu soluţii de stocare. Şi matematica e absolut simplă — cu cât mai multe surse proprii de producţie a energiei regenerabile va avea Moldova, cu atât mai independentă energetică va fi, şi deci mai imună la fluctuaţiile unei centrale precum CERS şi livrărilor de gaze pentru ea.

Foto: Parc fotovoltaic mare din Moldova, regiunea Vadui-lui-Vodă