Polonia a aprobat o finanţare de 14,1 miliarde de euro pentru prima sa centrală nucleară, cu 3 reactoare moderne şi parametri impresionanţi

Polonia a avansat cu un pas crucial în construcţia primei sale centrale nucleară, aprobând acum finanţarea acestui proiect, în valoare de 60,2 miliarde de zloţi, echivalentul a circa 14,1 miliarde de euro. Costurile acestui proiect, raportate la parametrii săi impresionanţi, ne oferă o incursiune actuală în investiţiile necesare pentru construcţia unei centrale nucleare moderne şi în cât de mult poate schimba ea tabloul energetic al unei ţări.

Acum doi ani, într-o perioadă de criză energetică a Moldovei, noi făcusem o incursiune în posibilele căi de a face din Moldova o ţară independentă energetic şi sondasem şi costurile necesare pentru a avea în Moldova o centrală cu un singur reactor modern de circa 1,4-1,6 GW, care ar fi peste necesarul de circa 0,8-1,0 GW al ţării şi ar asigura şi un tampon de creştere economică viitoare, şi posibilităţi de export. Spuneam atunci că e nevoie de investiţii de 6-7 miliarde de dolari. Iar aceste cifre de atunci, se confirmă şi azi, dacă le raportăm la cifrele Poloniei.

Centrala din Polonia va fi situată în Lubiatowo-Kopalino, pe malul Mării Baltice, şi va avea o putere de 3,75 GW, conform proiectului iniţial. Dacă raportăm costul de 14,1 miliarde de euro la 3,75 GW, avem un preţ de circa 3,76 miliarde de dolari / GW. Dacă din acest preţ am calcula o putere de 1,6 GW necesară Moldovei, am ajunge la aceeaşi sumă de 6 miliarde de dolari.

Polonia, însă, îşi va forma această putere din 3 reactoare americane Westinghouse AP1000. În ultima lor iteraţie, aceste reactoare au o putere electrică netă de 1.117 MW, dar pentru Polonia acestea ar trebui aduse la 1.250 MW putere netă, pentru a însuma împreună cei 3.750 MW necesari.

Primul reactor ar trebui să fie operaţional în 2033, iar celelalte două — până în 2036. O altă centrală de putere similară ar urma să mai fie construită până în 2043, ceea ce-i va permite Poloniei să se depărteze de la producţia de electricitate pe bază de cărbune, având totodată electricitate din surse sigure şi ieftine datorită acestor centrale nucleare.

Westinghouse AP1000 sunt reactoare de generaţia 3+, având sisteme de siguranţă pasive, deşi sunt răcite cu apă presurizată. Reactoarele au două circuite de răcire, dar un număr mult mai mic de supape, pompe, conducte şi cabluri, cu ideea de a avea un design cât mai simplificat şi eficient.

Datorită sistemelor pasive de siguranţă, reactorul rămâne în siguranţă timp de 72 de ore după o eventuală deconectare de avarie. Un alt avantaj al reactorului e că puterea sa poate fi ajustată dacă solicitarea în reţea e mai mică, el putând produce minim 15% din puterea sa maximă, fiind ajustat din 5 în 5% la nevoie.

Asta înseamnă că un asemenea reactor nu e obligatoriu să funcţioneze doar la puterea de de 1.117 MW, ci poate funcţiona şi la doar 168 MW putere. Asta îl face absolut compatibil până şi cu variaţiile mari de putere din Republica Moldova, când în nopţile de vară solicitarea din sistem coboară la 200 MW, iar în serile de iarnă ea urcă la 1.050 MW. Deci, un asemenea reactor rezolvă complet întreaga necesitate actuală de electricitate a Moldovei şi mai lasă loc şi de regenerabile.

Totuşi, Polonia va folosi aceste reactoare la putere deplină, iar dacă e să luăm în calcul puterea scontată de 3.750 MW a întregii centrale şi un factor de capacitate de 98% cu tot cu perioadele de realimentare, centrala va produce anual cam 32,2 TWh de electricitate. Consumul anual al Poloniei e de circa 170 TWh, deci o singură asemenea centrală va acoperi cam 19% din consumul de electricitate al ţării în cazul Poloniei. În cazul României, cei 32,2 TWh ar însemna 62% din consumul anual de electricitate.