Sud-coreenii au început construcţia primei nave oceanice din lume propulsate cu amoniac, produs din energie regenerabilă

Şantierul naval din Ulsan, Coreea de Sud, a celor de la HD Hyundai Mipo a început construcţia primei nave oceanice din lume, care va fi propulsată cu amoniac verde, produs din energie regenerabilă. În ultimii ani noi am menţionat despre o schimbare majoră în deplină derulare în industria maritimă, care vizează trecerea navelor de la propulsia pe bază de diesel, păcură sau gaz lichefiat la cea bazată pe amoniac, un gaz care e relativ uşor de stocat la bordul navelor şi care, dacă trece printr-un proces corect de combustie, nu emite CO2 şi nici noxe.

Nava, construcţia căreia a demarat acum, face parte dintr-o comandă de 6 exemplare din partea companiei belgiene Exmar. Paradoxul e că aceste nave sunt transportatoare de gaz, având rezervoare specializate pentru transportul gazului petrolier lichefiat, adică renumitul GPL. Însă rezervoarele sale sunt proiectate din start să poată fi convertite la transportul altui tip de combustibil, inclusiv amoniac.

Nava are o lungime de 190 metri, cu o lăţime de 30,4 metri, şi va putea transporta la bordul ei o cantitate de 46.000 metri cubi de GPL.

Cititorii noştri fideli ar putea să-şi amintească despre faptul că acum câteva luni despre startul construcţiei unei alte nave propulsate cu amoniac, pe care o numeam prima din lume. E vorba de nava Yara Eyde, concepută de compania norvegiană Yara, care e şi producătoare de amoniac, iar construcţia ei a demarat vara la un şantier naval din China. Ea e prima din lume, într-adevăr, doar că ea a naviga pe rute de doar câteva sute de mile marine în Marea Nordului, nu şi în ocean. Nava despre care vorbim azi e concepută pentru călătorii lungi în oceane, tocmai de asta îşi atribuie calificativul de a fi prima navă oceanică din lume cu propulsie pe amoniac.

În ultimul timp, mai mulţi producători mari de motoare navale au anunţat primele asemenea propulsoare cu amoniac, începând cu MAN şi Wartsila, după care s-a alăturat şi WinGD. Aceste motoare sunt similare în construcţie cu cele LNG sau diesel, dar au un sistem de injecţie diferit şi trebuie să asigure combustia la o temperatură de exact 630 grade Celsius, spre deosebire de 210 grade la diesel.

Temperatura e necesară pentru ca amoniacul, cu formula NH3, să nu formeze legături nedorite cu oxigenul şi să determine emisii de noxe. Această temperatură e importantă şi pentru combutia completă a amoniacului, or, chiar şi cantităţile mici de amoniac nears eliberat în atmosferă pot fi toxice. Tocmai de asta, aceste motoare şi aceste nave au şi sisteme de senzori şi alertare, care intervin la cele mai mici scurgeri depistate.

Amoniacul poate fi produs doar din energie regenerabilă, iniţial producându-se hidrogenul prin electroliză, după care hidrogenul e amestecat cu azotul din aer printr-un proces numit Haber-Bosch. Toate aceste etape necesită electricitate din surse regenerabilă, la dar final se obţine NH3, fără atomi de carbon în el. La combustie, azotul revine în aer în aceeaşi cantitate, iar atomul de hidrogen formează legături cu cel de oxigen şi se transformă în vapori de apă. Respectiv, navele care ar folosi acest combustibil în motoarele lor nu emit CO2.

Iar alegerea amoniacului pentru industria navală e dictată de densitatea lui energetică şi temperatura de lichefiere. Bateriile pentru propulsia electrică încă sunt prea grele pentru nave. Hidrogenul poate servi drept combustibil, însă fie are nevoie de volum mare pentru a fi stocat, fie de energie multă pentru a fi răcit la -253 grade, temperatura la care hidrogenul devine lichid. Amoniacul, însă, devine lichid la -33 grade Celsius la condiţii de presiune atmosferică, ceea ce- face mult mai uşor de stocat în volume fezabile.

Totuşi, noua navă construită în Coreea de Sud pentru belgieni va avea motoare ce pot accepta şi gazul LNG drept combustibil, nu doar amoniacul. Iar asta se întâmplă pentru că industria n-a reuşit să construiască suficiente fabrici care să producă amoniacul verde din energie regenerabilă, pentru a putea fi disponibil în cantităţi suficiente. Totuşi, spre deosebire de alte nave anunţate, care abia planifică instalări ulterioare de motoare, nava despre care vorbim azi va putea funcţiona din ziua lansării cu amoniac, dacă va exista combustibil disponibil.

Motoarele pentru noua navă vor fi furnizare de WinGD, cu un sistem de injecţie perfecţionat de finlandezii de la Wartsila.