Germanii au început a folosi pe larg moarea de la castraveţi muraţi în rol de material antiderapant pe drumuri

Poate suna uluitor, dar e cât se poate de realist. Landul german Bavaria a început a folosi pe larg moarea de la murături în rol de soluţie antiderapantă la tratarea drumurilor pe timp de iarnă, înlocuind sarea obişnuită. Răspândirea pe larg vine după un prim experiment demarat în 2019, după care a urmat o extindere graduală, ca acum să se ajungă la folosirea pe larg a acestei soluţii în Bavaria la unităţile de deszăpezire din oraşe precum Dingolfing, Landau, Landshut, Achldorf, Pattendorf, Abensberg şi Saal ad Donau, informează cei de la ADAC.

Ideea a venit de la Develey, o companie deţinută şi operată de o familie din Germania în a 4-a generaţie, întrucât compania a fost fondată în 1845. Specializarea ei a fost întotdeauna producţia alimentară, lor fiindu-le atribuită, de exemplu, şi inventarea muştarului dulce. Producţia de castraveţi muraţi îmbuteliaţi e de asemenea un produs care defineşte compania, iar la procesul de producţie a acestor rămâne multă moare în urma fermentării şi salinizării acestora, iar regulile mai noi spun că un producător nu poate arunca pur şi simplu această moare în canalizare, ci trebuie să o filtreze, apoi să o dilueze cu cantităţi mari de apă, ceea ce impune un consum adiţional de apă.

Respectiv, cei de la Develey s-au gândit că dacă tot ei sunt impuşi să dilueze această apă cu conţinut mare de sare, iar cei de la întreţinerea drumurilor au nevoie de sare sau de soluţie cu concentraţie mare de sare, ar fi logic ca soluţia lor, rezultată în urma producţiei, să meargă direct la tratarea drumurilor.

Nu e preluată moarea direct dintr-un borcan de castraveţi, pentru că ea ar avea o salinitate prea mică, ci apa rezultată în urma fermentării şi salinizării, înainte de îmbuteliere. Acea moare are o concentraţie de sare mult mai mare, iar producătorul de alimente o filtrează de orice resturi vegetale în ea şi-i mai adaugă un pic de sare, pentru a asigura concentraţia necesară la mentenanţa drumurilor, apoi o livrează în centrele de mentenanţă a drumurilor, primind bani pentru ea şi economisind totodată tone de apă care ar fi trebuit irosite pentru diluare. Soluţia rezultată e mai ieftină şi pentru aceste centre de mentenanţă a drumurilor decât soluţiile clasice folosite în rol de antiderapant, aşa că şi bugetele municipale economisesc datorită acestei idei.

Iar moarea stropită pe drumuri e considerată ecologică, deaorece nu conţine în ea decât apă, sare şi urme de produşi organici minusculi, întrucât toate resturile mari sunt filtrate anterior. Ea e stropită în mod similar de aceleaşi autospeciale şi are un efect bun la o temperatură de până la -18 grade Celsius! Şi cum în Bavaria nu se prea întâlnesc niciodată temperaturi mai joase de atât, moarea de castraveţi e absolut compatibilă pentru a fi folosită pe durata întregului sezon de iarnă.

Acum, pe lângă oraşele menţionate mai sus, care folosesc o asemenea soluţie, moarea de castraveţi e folosită şi pe aeroportul din Munchen, pe drumurile publice, cu excepţia pistelor de aterizare, dar şi fabrica BMW din Dingolfing.

Cei de la ADAC spun că pe durata unui sezon de iarnă, producătorul de castraveţi muraţi livrează acum circa 2.000 tone de moare pregătită la salinitatea corectă. Asta le-a permis bavarezilor ca doar în sezonul 2023-2024, spre exemplu, să economisească folosirea a 180 de tone de sare la tratarea drumurilor şi 1,5 milioane de litri de apă.