Prima turbină eoliană din lume cu pale de lemn şi diametru de 160 metri va fi instalată în India, pe baza unei invenţii germane

Inginerii germani şi indieni vor instala prima turbină eoliană din lume cu pale de lemn, a cărui diametru va atinge 160 metri. Poate suna bizar ca o turbină eoliană să aibă pale făcute din lemn, dar tehnologia şi invenţia aparţine start-up-ului german Voodin Blade şi principala menire a acesteia e să rezolve problema reciclării incomplete a palelor actuale, or, materialul lemnos din care va fi produs turbina e 100% reciclabil.

Noi am scris despre ideea celor de la Voodin Blade de a folosi pale din lemn pe turbine eoliene încă anul trecut, atunci când ei instalau o primă turbină de test în Germania, care avea pale cu o lungime de 19,3 metri, deci tot diametrul rotorului, cu tot cu generator, nu trecea de 50 metri. Acum compania indiană Senvion, producătoare de turbine eoliene, a semnat un acord cu germanii, prin care aceştia or produce pale imense, pentru o turbină de 160 metri diametru, apoi vor instala împreună acea turbină şi o vor testa în viaţa reală.

Practic, indienii vor lua la bază o turbină eoliană proprie de model 4.2M160, care are 160 metri diametru şi 4,2 MW putere a generatorului, iar în loc de palele obişnuite din fibră de sticlă, vor instala palele din lemn, ale Voodin Blade. La un asemenea diametru mare se a putea testa în condiţii extreme cât de echilibrat e rotorul, când e asemănător e randamentul, dar şi cât de bine rezistă materialul lemnos din care sunt produse palele turbinei.

Tehnologia Voodin Blade presupune folosirea unui material numit LVL, sau cherestea laminată cu furnir. Acesta conţine rumeguş şi resturi de la prelucrarea primară a lemnului, cărora li adaugă adezivi speciali, aparent ecologici, iar datorită adezivului materialul final e are o rezistenţă mai mare decât fibra de sticlă, folosită în prezent la palele turbinelor eoliene.

Tehnologia presupune şi un proces de producţie mult mai simplu, unde un utilaj cu comandă numerică computerizată (CNC) şlefuieşte forma necesară pe baza unui proiect digital, fără a fi nevoie de etapele lungi de turnare şi uscate a fibrei de sticlă în matrice special. Acelaşi utilaj poate produce mai mult mărimi de pale, fără să aibă nevoie de spaţii diferite pentru fiecare dimensiune. Acest proces reduce costurile şi timpul de producţie, însă materialul lemnos e cu circa 20% mai scump decât sticla. Totuşi, datorită randamentului ridicat, costul final de producţie e mai mic decât la palele obişnuite.

Inginerii germani spun că 100% din materialul lemnos din care sunt produse palele e biodegradabil şi reciclabil, ceea ce le oferă un avantaj imens la reciclare. Totodată, producţia acestor pale emite cu 78% mai puţin CO2 decât cele convenţionale.

Odată ce palele vor fi reciclabile, turnul şi elementele generatorului sunt mai uşor de reciclat, iar astfel întreaga turbină eoliană va deveni 100% reciclabilă, rezolvând marea problemă a palelor îngropate în câmpuri speciale.

Totuşi, în ultimi ani există deja soluţii şi pentru aceste pale care nu pot fi reciclate, ele fiind mărunţite, iar praful şi aşchiile rezultate sunt integrate în componenţa asfaltului şi altor materiale similare.

Desigur, o turbină eoliană cu pale de lemn pare mai viabilă când acestea au câte 20 metri, iar sarcina devine mult mai dificilă la un diametru de 160 metri. Forţele pe care trebuie să le suporte o asemenea turbină sunt mult mai mari, întrucât aria cuprinsă va fi de 20.108 metri pătraţi, iar palele trebuie să-şi păstreze structura şi forma, pentru ca turbina să rămână centrală, echilibrată şi funcţională.

Dar tocmai de asta e realizat acest test, pentru a urmări şi măsura în viaţa reală viabilitatea unei turbine atât de mari, cu pale din lemn. Pentru că dacă se va confirma ca un material viabil, atunci răspândirea lui ar putea lua avânt foarte rapid printre turbinele eoliene din toată lumea.