Un sârb stabilit în Germania şi un designer din Serbia vor să reînvie marca Yugo de cândva, producând maşini ultra accesibile

În ultimii ani, tot mai multe mărci auto readuc în actualitate modelele legendare, care le-au consacrat cândva şi lansează modele noi cu design puternic inspirat din acestea sau chiar cu nume identice. Francezii au acum un Renault 5 electric superb, sud coreenii pregătesc un N74 electric inspirat din cel mai renumit concept al lor din anii 70, Lamborghini şi-a amintit de clasicul Countach, iar lista poate continua. Ei bine, acum un sârb stabilit în Germania şi un designer din Serbia şi-au unit eforturile şi vor să reînvie marca Yugo de cândva, producând maşini ultra accesibile, dar care să se inspire din silueta originală a modelelor Yugo, produse la acea vreme în Iugoslavia şi apoi în Serbia. Iar planurile celor doi sunt mult mai avansate decât o simplă intenţie şi câteva schiţe, informează publicaţia Autopian.

Foto: Schiţa versiunii renăscute a lui Yugo

Yugo a fost cunoscută drept o maşină extrem de elementară şi simplă, dar era incredibil de ieftină în achiziţie la timpul său, iar asta i-a adus respectul. Fabrica unde acestea au fost produse îşi are originea în anul 1951, fiind inaugurată la început cu denumirea „Zavodi Crvena Zastava”, tradusă drept „Fabricile Steagul Roşu”. Primele maşini care au fost produse acolo erau nişte Jeep Willys, în 1953. Însă deja în 1954 fabrica a încheiat un acord cu Fiat, prin care au obţinut licenţa de a asambla modele cu emblema Fiat, în principal modele precum Campagnola, 1400 şi 1100B.

În anii 70 au venit şi primele modele cu numele Zastava, care erau în continuare bazate pe Fiat, dar care erau deja exportate în câteva ţări. În anii 80 exporturile mergeau atât de bine, încât cei de acolo au prins la curaj pentru a dezvolta un model pentru SUA, care a devenit mai apoi Yugo Florida. Întrucât modelul urma să fie dezvoltat tot pe o platformă Fiat, italienii le-au dat iugoslavilor una din variaţiile de design elaborare de Giorgetto Giugiaro pentru Fiat Tipo, care fusese refuzat. Întrucât designul avea aceleaşi dimensiuni şi puncte cheie ca şi Tipo de producţie, cei de la Zastava l-au putut adopta uşor şi aşa a apărut modelul cel mai popular al celor de la Yugo, care a intrat în producţie în 1988.

Fabrica a produs modelul şi-n anii 90, până a fost distrusă, iar ulterior a fost cumpărată de Fiat şi reechipată, iar astăzi produce modelul Grand Panda, un alt automobil, apropo, care e inspirat din linii retro.

Acel model Yugo, în diversele sale variaţii, a ajuns să fie numit şi cel mai stricăcios automobil din lume, şi cel mai stângaci şi mai prost asamblat, dar totodată a avut un succes mare în vânzări la preţ incredibil de mic, iar asta i-a păstrat o doză de apreciere. Azi maşina are în continuare această reputaţie contrastantă, dar puternică, şi tocmai asta o face în continuare să atragă pasiunea din partea fanilor.

Cel care vrea să o reînvie azi e Prof. Dr. Aleksandar Bjelic — un inginer şi un economist de origine sârbă stabilit în Germania, pasionat de maşini, cunoscut în industria auto germană, care a avut multiple funcţii importante în marketing în această industrie în ultimii 20 de ani şi care a fost şcolit tot în Germania. Acum Bjelic e şi profesor de economie la Universitatea de Belgrad, Serbia.

Foto: Prof. Dr. Aleksandrar Bjelic în mijloc, alături de alţi doi parteneri, deţine şi un atelier de lucrări la maşini clasice în Germania

El a făcut echipă cu Darko Marceta, un designer sârb, care e creat toate schiţele de design pentru noile modele Yugo, bazate pe modelul clasic de cândva, transpus într-o eră modernă. Aceste maşini ar urma să fie şi electrice, dar primele modele vor fi cu combustie şi vor ţinti un preţ minimalist până la absolut, fiind mai accesibile decât Dacia şi chiar decât modele chineze din multe alte părţi ale luimii.

Marca ar urma să producă maşini şi pentru a le exporta în ţări neglijate de obicei de alţi producători, dar care pot genera vânzări mari dacă li se oferă un automobil cu un preţ simţitor sub pragul actual al pieţei.

Cândva Yugo era exportat până şi în Egipt sau alte ţări africane, deci se vrea în primul rând recuperarea acestor pieţe unde marca mai trezeşte amintiri. Şi se ţinteşte şi spre SUA, reanimând aceeaşi idee că maşina ar putea fi cea mai accesibilă din tot ce se vinde acolo, exact cum a fost originalul.

Bjelic spune că are deja un acord cu un partener care a furniza substratul tehnic pentru această maşină, dar nu divulgă deocamdată dacă e vorba tot de Fiat sau de altcineva. Cert e că noul Grand Panda, spre exemplu, are un preţ mult mai mare, de circa 17 mii euro, şi probabil italienii n-ar fi prea fericiţi să ofere platforma lui pentru o maşină care i-ar submina printr-un preţ mult mai mic.

Însă Bjelic mai spune că şi-a asigurat deja toate drepturile de proprietate intelectuală asupra mărcii Yugo şi are toată fundaţia juridică necesară pentru a putea merge mai departe cu implementarea acestei renaşteri. Prezentarea primului prototip funcţional e promisă pentru anul 2027, deci peste 2 ani, iar până atunci Bjelic şi partenerul său vor căuta şi investitorii necesari pentru a transpune aceste intenţii în realitate.

Având toate drepturile rezervate şi un partener asigurat, adunarea de fonduri ar avea şanse să fie una cu succes, or, în zilele noastre e o mare lipsă de maşini simple şi ultra-accesibile, iar dacă cineva reuşeşte să găsească din nou reţeta pentru a ocupa această nişă, pe care până şi Dacia a părăsit-o în ultimii ani cu modele tot mai scumpe, atunci cu siguranţă s-ar putea găsi investitori interesaţi să susţină o asemenea revenire. Până acum, Bjelic a investit proprii săi bani în acest proiect. Iar pentru a menţine viu acest interes între timp, Bjelic a anunţat că anul viitor va organiza o expediţie cu prin Africa, spre Kilimanjaro, repetând un traseu pe care modelele clasice Zastava l-au făcut în 1975.