(VIDEO) Germanii au dezvăluit toate etapele construcţiei unui motor naval V16 imens şi a celei mai mari nave de croazieră construite în Germania

Navele de croazieră pot fi printre cele mai mari ambarcaţiuni din lume, având adeseori o lungime apropiată de transportatoarele mari de containere, şi o înălţime interioară imensă, cu 10-15 etaje sau mai mult, care le transformă în adevărate oraşe plutitoare. Asemenea nave au nevoie şi de o forţă de propulsie imensă, ceea ce înseamnă şi motoare imense, de dimensiunea unui bloc cu câteva etaje. Compania germană Meyer Werft e printre cei mai ambiţioşi constructori navali în acest domeniu al navelor de croazieră, iar atunci când a ajuns momentul să construiască cea mai mare asemenea navă din istoria sa, AIDAnova, le-a permis unor creatori de video-uri să instaleze camere care să capteze întregul proces. Aceste imagini ilustrează într-un mod fascinant toate etapele construcţiei unui motor naval imens şi a celei mai mari nave de croazieră construită vreodată în Germania.

Nava AIDAnova a fost construită timp de mai bine de un an, fiind finalizată în decembrie 2019 şi tot ea fiind şi prima navă de croazieră din lume cu propulsie pe bază de gaz lichefiat LNG. Gazul e stocat în trei rezervoare la o temperatură de -162 grade Celsius, pentru a-l păstra în formă lichidă, iar în acele rezervoare încap 3.500 metri cubi de gaz lichefiat. Fiecare metru cub de gaz lichefiat, însă, se transformă în 584 metri cubi de gaz natural atunci când e readus la stare gazoasă, ceea ce înseamnă că în cele 3 rezervoare ale navei poate fi stocat echivalentul a 2.044.000 metri cubi de gaz natural.

Cu acest combustibil, nava are o autonomie de 2 săptămâni în mişcare, sau 4.000 mile nautice, echivalentul a 7.408 km. Dacă am face un calcul brut, care e impropriu navelor, dar oricum interesant, am ajunge la un consum de 27.591 metri cubi de gaz consumaţi la 100 km navigaţi. Calculul emisiilor CO2 dă nişte cifre şi mai mari. Judecând că arderea unui metru cub de caz generează emisii CO2 de circa 2,1 kg, consumarea a 2,044 milioane de metri cubi de gaz în două săptămâni generează 4.292.400 kg de CO2 emis, dar 4.300 tone de CO2, dacă e să rotunjim. Dacă am înmulţi această cifră la 52 săptămâni, ajungem la 447 mii de tone de CO2 emise anual, sau aproape jumătate de milion de tone, emise de o singură asemenea nave, fapt care ne aminteşte de ce transportul naval e unul din cei mai mari contribuitori la emisii.

Nava are 337 metri lungime, 42 metri lăţime şi un deplasament imens de 183.900 tone. Are 20 de etaje interioare, care adăpostesc 2.626 de camere şi suite, şi operarea ei presupune prezenţa unui echipaj de 1.546 persoane!

AIDAnova e echipată cu 4 motoare navale de origine Caterpillar, cu arhitectură V16, fiecare producând 15.440 kW putere, echivalentul a 20.992,5 CP, deci puterea totală a celor 4 motoare ajunge la 83.970 CP!

Doar că nu toată această forţă merge în propulsie. Cele 4 motoare produc electricitate, la cei 61,76 MW putere, însă doar 37 MW din această putere e alocată spre două electromotoare principale de propulsie, care pun în mişcare două elice, nava mai având ale două electromotoare mai pici la pupă şi proră pentru manevrări în porturi. Fiecare din cele două electromotoare are 18,5 MW putere, sau 25.153 CP, iar astfel forţa de propulsie ajunge la 50.306 CP.

Restul puterii disponibile de 24,7 MW, e folosită pentru alimentarea cu electricitate a întregii nave, or, un asemenea orăşel plutitor are nevoie de o reţea electrică pe măsură.

Din imagini de mai jos se poate vedea anvergura uriaşă a acestor motoare V16, asamblate la şantierul din Rostock. Toate componentele sunt imense şi trebuie manevrat doar cu macarale mari.

Iar motorul final asamblat e într-adevăr similar unui bloc cu 2-3 etaje, muncitorii lucrând la ele pe balustrade speciale, asemeni constructorilor de case.

Imaginile arată şi întreg procesul de construcţie a navei cu sudarea modulelor sale, care sunt aduse la şantier prefabricate.

Sunt montate şi rezervoarele imense de LNG, iar nava ia tot mai mult o formă a unui mastodont metalic uriaş.

Apoi, baza carenei a fost remorcată spre şantierul din Papenburg, unde a început construcţia părţii superioare a viitoarei nave de croazieră.

Aici procesul seamănă cu construcţia unui complex de blocuri locative, în care se asamblează bucăţi imense prefabricate, cu secţiuni care cuprind câteva etaje.

Şi toate astea se fac pe segmente, care sunt apoi unite între ele într-o navă unitară. Partea de vopsire şi instalare a căptuşelilor şi utilajelor interioare e cea mai relaxată şi rămâne la urmă.

Vezi totul în video-ul de mai jos.