(VIDEO) Britanicii au comparat noul BMW M5 G90 cu clasicul M5 E39, încercând să afle care din ele e mai plăcut în condus şi mai manevrabil

Noul BMW M5 G90 e un model extraordinar de puternic, cu cei 727 CP la activ pe care-i are. Din fericire, a păstrat un motor V8 sub capotă, doar că pe lângă el mai are şi un sistem plug-in hibrid, care i-a adăugat o greutate enormă în ecuaţia finală, iar astfel masa proprie totală a ajuns la aproape 2,4 tone. Pentru prima dată, o nouă generaţie de M5 e mai lentă ca precedenta şi are o putere mai mică atunci când e calculată în CP/kg. Din această cauză, noul M5 e criticat intens de fani, dar adevărul e că vânzările acestuia sunt bune, în ciuda criticilor. Iar britanicii s-au gândit că în contextul acestor critici, cel mai indicat lucru ar fi să compare generaţia actuală cu cea pusă de obicei pe piedestal drept una din cele mai reuşite din istoria lui M5 — generaţia E39.

BMW M5 E39 a fost primul M5 care a adoptat un motor V8 sub capotă, doar că atunci a fost unul aspirat, fără turbine. Motorul S62 aducea pe atunci un număr mare de inovaţii în gama BMW şi scotea 400 CP din cei 4.941 cm cubi ai săi.

Generaţia actuală M5 e cu 30 cm mai lungă, cu 10 cm mai înaltă şi cu 17 cm mai lată decât M5 E39. O creştere substanţială în dimensiuni, deci.

Dacă noul model cântăreşte 2,4 tone, atunci M5 E39, cu tracţiune spate, cântăreşte aproximativ 1,8 tone. Doar că şi generaţia precedentă, F90, cântărea 1,8 tone în ediţie CS, cu tot cu tracţiunea integrală.

În condus, britanicii spun că M5 E39 se simte superb de capabil şi echilibrat în acelaşi timp. E super consistent în reacţii şi predictibil, ceea ce-l face magnific în condus.

Suspensia spate era mai simplă decât standardele aplicate în prezent pe maşinile de performanţă, fiind un McPherson cu braţ suplimentar de stabilizare, faţă de construcţia de dublu braţ, aplicată în prezent. Suspensia spate a lui E39 era, însă, un multilink complet, creat să menţină aderenţa cu cei 400 CP trimişi acolo.

Însă din cauza spaţiului restrâns, BMW n-a putut pune o direcţie cu pinion şi cremalieră şi a trebuit să opteze pentru o variantă mai simplificată, care reduce din informativitatea condusului.

Dar necăutând la asta maşina rămâne intuitivă când e adusă la limită, iar cutia manuală cu 6 trepte o face simplă în condus, cu o progresie clară a puterii, în funcţie de turaţii, fără a avea un comportament total diferit al maşinii în diverse regimuri de condus, cum se întâmplă azi.

Noul BMW M5 G90 e mai puternic, cu mult, dar în acelaşi timp asta dă senzaţia unui dezechilibru în ceea ce poate face el în linie dreaptă şi ceea ce poate în viraje.

Pe un drum cu denivelări lungi, G90 duce o luptă cu inerţia maselor sale, în timp ce E39 le trecea cu uşurinţă. Direcţia e mult mai precisă, dar în viraje E39 trece cu mult mai relaxat şi mai predictibil, deşi sistemele electronice ale lui M5 G90 încercă să aducă lucrurile la un control excelent prin sisteme multiple şi ajustări constante ale amortizoarelor.

Per total, noul model e calificat ca unul care nu se mai străduie la fel de mult să fie un sedan super sportiv, cu unul mai universal în funcţiile sale şi mai confortabil. Pentru că, zic britanicii, şi piaţa ar cam cere asta.

Concluzia finală e că noul model e „aproape la fel de bun ca E39”, cu accent pe cuvântul „aproape”. Iar asta înseamnă că nu reuşeşte nici măcar să-l echivaleze în senzaţiile alea superbe pe care le oferea legendarul model în condus. Da, e mai rapid în linie dreaptă, e mai tehnologizat, dar în plăcerea de condus legendarul model rămâne de neînvins.

Vezi totul în video-ul de mai jos.