A fost dat startul construcţiei primului pod peste Prut din ultimii 60 de ani, la Ungheni, care va fi conectat cu autostrada A8 din România

Ieri, 26 aprilie, a fost dat startul oficial al construcţiei primului pod peste Prut din ultimii 60 de ani, între oraşul Ungheni din Republica Moldova şi localitatea Ungheni din judeţul Iaşi, România. Un utilaj de forare a fundaţiilor pentru piloni a început ieri în mod simbolic lucrările la primele elemente ale noului pod.

Pe parcursul săptămânii trecute a fost emisă autorizaţia de construcţie pentru noul pod, după ce în vara anului trecut fuseseră petrecută licitaţia şi desemnat câştigătorul. Astfel, odată cu autorizaţia valabilă, au putut fi începute şi lucrările propriu-zise la acesta.

Conform contractului, a fost acordat un termen iniţial de 6 luni pentru proiectare, care a trecut deja, iar acum urmează un termen de 18 luni pentru lucrările de construcţie a podului. Respectiv, în toamna anului 2026 noul pod ar urma să fie finalizat.

Noul pod peste Prut va fi construit în regim de autostradă, ceea ce înseamnă că el va avea de fapt două construcţii separate, câte una pentru fiecare sens, cu două benzi de circulaţie, ambele având 261,2 metri lungime.

Pe partea românească va exista şi o zonă cu rol de punct de trecere a frontierei, care va fi valabilă cel puţin până la o eventuală intrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană şi poate chiar în spaţiul Schengen.

Noul pod va fi conectat direct cu autostrada A8 din România, ceea ce va însemna o interconectare mult mai uşoară cu autostrăzile A7 de la Paşcani spre Bucureşti, cu autostrada A13 de la Bacău spre Braşov, cu autostrada A3 de la Braşov spre Sibiu, cu autostrada A1 de la Sibiu spre Timişoara şi Arad sau cu autostrada A3 de la Turda la Oradea.

Acelaşi pod de la Ungheni ar urma să fie continuat şi de prima autostradă din Republica Moldova, care ar urma să fie construită în două segmente, unul de la Ungheni până la Chişinău şi al doilea de la Chişinău la Ştefan-Vodă.

Încă în 2021, noi constatam într-un articol o situaţia nefirească, în care Republica Moldova avea doar 7 puncte de trecere a frontierei cu România, în timp ce cu Ucraina existau peste 40 de puncte de trecere a frontierei cu statut deplin controlat şi alte peste 20 în regiunea transnistreană, care au fost ulterior închise în 2022. Era, deci, o situaţie absolut anormală, la cei 631 km de frontieră pe care România îi are cu Moldova, mai ales în contextul legăturilor strânse pe care Moldova şi România ar trebui să le aibă. După podul de flori din momentul obţinerii independenţei Moldovei n-au urmat şi poduri de piatră.

Abia ulterior acelui articol a fost deschis un prim punct de trecere a frontierei la Leova-Bumbăta, pe un pod de pontoane, şi apoi s-a decis construcţia a cel puţin 4 poduri de piatră peste Prut.

Şi iată că abia acum, în 2025, suntem martorii acestui moment istoric, primul din ultimii 60 de ani, când e dat startul construcţiei unui nou pod de piatră peste Prut, iar de această dată vorbim de un pod modern, de autostradă, care să lege cu adevărat cele două maluri ale Prutului.