Olandezii au descoperit cu stupoare că maşinile diesel emit mai puţine particule decât cele plug-in hibrid, iar electricele sunt aproape la egal cu cele pe benzină

În zilele noastre, am fi tentaţi să credem cu toţii că dilema a care maşini generează mai multe emisii e demult clarificată, iar maşinile electrice au clar avantajul de a genera mai puţine emisii, mai ales că producţia de electricitate e bazată pe energie regenerabilă într-o măsură tot mai mare, în UE anul trecut peste 70% din electricitate fiind generată din surse cu zero CO2. Acum două săptămâni, publicam şi un articol cu analize şi calcule detailate, pe baza dezvăluirilor celor de la Polestar, un producător de maşini electrice care tinde să aibă un impact minim de CO2 şi la producţia iniţială a bateriilor şi maşinilor electrice, şi arătam că şi impactul total calculat la producţie şi la exploatare a devenit mult mai mic la maşinile electrice şi ajunge la echivalarea celor cu diesel sau benzină mult mai repede, la cifre de parcurs mult mai mici decât se spunea anterior. Însă acum olandezii au analizat nu emisiile CO2, ci emisiile de particule, şi au descoperit cu stupoare că maşinile diesel emit mai puţine particule decât cele plug-in hibrid, iar cele electrice sunt aproape la egal cu cele pe benzină. Şi când spunem olandezii, nu ne referim la vreun studiu obscur, cu finanţări neclare, ci la un studiu finanţat din bani publici şi anunţat de Biroul Central de Statistici din Olanda, entitatea de stat din această ţară responsabilă de statistici.

Ce sunt emisiile de particule, analizate în acest studiu? Ei bine, acestea sunt particule foarte mici, de obicei solide, dar pot fi şi lichide, care sunt emise atât de la combustie, cât şi de la fricţiunea frânării sau erodarea anvelopelor şi sunt suficient de mici, încât să poată fi inhalate în plămâni şi să constituie astfel un risc pentru sănătatea umană. Aceste particule pot fi sub forma componentelor de mici depuneri de carbon sau cenuşă, pot fi sulfaţi formaţi la combustie, pot fi mici metale sau particule de carbon de plăcuţele de frâne sau discuri, sau alţi produşi chimici, inclusiv cei care intră în compoziţia cauciucului folosit la anvelope.

În mod tradiţional, se ştia că motoarele diesel emit per total mai puţin CO2 datorită consumului, în schimb emit mai multe particule, iar acum vreo 20 de ani au început a fi introduse pe larg filtrele de particule DPF, pentru a opri mecanic aceste particule în filtre, după care ele erau tratate a temperaturi mari pentru a se încerca neutralizarea lor maximă înainte de ieşirea în atmosferă. În ultimii 5 ani, şi maşinile cu motoare pe benzină au început a fi echipate cu filtre similare, abreviate drept GPF, pentru a reţine aceste particule.

Ei bine, studiul olandez s-a concentrat pe aceste emisii de particule pentru că ele ar constitui un risc mai mare, direct şi imediat pentru sănătate, faţă de CO2. Prima constatare pozitivă pe care a făcut-o studiul e că în ultimii 10 ani în Olanda emisiile anuale ale acestor particule au scăzut cu 16,3%, datorită tuturor măsurilor agregate. Ca să înţelegem cantitatea acestor emisii, într-o ţară mică precum Olanda, în 2023, spre exemplu, au fost emise 3,6 milioane de kilograme de particule, sau 3.600 tone.

Descreşterea emisiilor de particule în ultimii 10 ani a avut loc, chiar dacă distanţa totală a kilometrilor parcurşi de vehicule în ţară a crescut cu 6,9%, ceea ce înseamnă în mod evident că emisiile medii per vehicul au scăzut şi mai mult decât 16,3%, datorită filtrelor şi a tipurilor diferite de combustie. Totuşi, e important să notăm că olandezii analizează aceste emisii în total, şi doar 12,6% din ele vin de la traficul de maşini. Această cotă e în creşte cu 0,7 puncte procentuale faţă de acum 10 ani. Însă totodată, cantitatea absolută de emisii ce vin de la automobile şi camioane a scăzut în 10 ani cu 0,7 milioane tone anual. Emisiile de particule ale autoturismelor au scăzut cu 9,6% în 10 ani, iar cele ale camioanelor — cu 40,4%.

Şi aici încep cifrele care au produs descoperiri uimitoare în rândurile olandezilor. Emisiile medii de particule de la autoturisme cu constituit 57,9% din totalul emisiilor generate de toate vehiculele şi au constituit 0,019 g/km la autoturisme, 0,027 g/km la vehiculele comerciale uşoare şi 0,112 g/km la camioane. Aceste categorii sunt mai poluante per vehicul, dar contribuie mai puţin la cota totală pentru că sunt mai puţine vehicule la număr. Însă cele mai intrigante statistic vin la tipurile de propulsie pentru maşini.

Maşinile cu benzină generează emisii de particule de 0,018 g/km, iar cele diesel generează emisii de 0,025 g/km. Paradoxul e că maşinile plug-in hibride au emisii mai mari şi faţă de cele pe benzină, şi faţă de cele diesel, generând 0,027 grame de particule per kilometru!

Maşinile electrice şi cele cu hidrogen emit 0,017 grame de particule per kilometru, spune biroul de statistici olandez. Şi aici vine şi explicaţia.

Chiar dacă maşinile electrice şi cele cu hidrogen emit zero particule din combustie, la fel ca şi cele plug-in hibride când sunt operate în regim pur electric, emisiile lor de la plăcuţele de frână şi uzarea anvelopelor sunt mai mari, spun olandezii. Cauza e greutatea mult mai mare a acestor maşini, care impun suprafeţe mai mari de contact ale anvelopelor cu asfaltul şi generarea de mai multe particule. Chiar dacă frânarea la maşinile electrificate se realizează adeseori prin regenerare, olandezii sunt că şi emisiile de la plăcuţe contribuie mult, iar în balanţa totală dau cifrele menţionate mai sus.

Totuşi, deoarece maşinile cu benzină şi cele diesel sunt mai multe în circulaţie, ele contribuie mai mult în cota totală de emisii, faţă de cele electrice sau plug-in hibride. Însă emisiile per kilometru sunt cele mai mari la cele plug-in hibride, urmate de cele diesel, iar cele electrice sunt aproape la egalitate cu cele pe benzină cu 0,017 g/km la 0,018 g/km.

Sunt nişte concluzii contraintuitive şi sunt pot fi mai greu de înţeles. La partea cu plug-in hibrizi lucrurile sunt explicabile, pentru că aceste maşini cântăresc de obicei aproape la fel ca cele electrice, iar regenerarea e doar limitată din cauza bateriei mai mici, ceea ce înseamnă că frânele mecanice se includ frecvent. De asemenea, foarte mult din proprietari le încarcă doar uneori, şi astfel ele generează şi emisii din combustie, nu doar din frâne şi anvelope.

La electrice, cauza principală pare a fi legată de uzura accelerată a anvelopelor, din cauza cuplului mai mare şi greutăţii mai mari, şi într-o măsură mai mică de la plăcuţele de frână. La ultimele modele electrice regenerarea e mult mai avansată, ceea ce ar trebui să reducă aceste emisii, iar la anvelope mai mulţi producători au un management al propulsiei mult mai bun, care limitează cuplul instantaneu la pornire în regim eficient de condus, ceea ce mai reduce din ritmul de uzură al anvelopelor şi ar trebui să îmbunătăţească statisticile în timp. Însă asta nu anulează descoperirile făcute de biroul olandez de statistici acum, cifrele căruia sunt cu adevărat neaşteptate.