Tesla e acuzată de Odometergate, un fel de Dieselgate electric în care producătorul ar minţi la distanţa parcursă, umflând artificial kilometrii, însă dovezile sunt puţine

Acum mai bine de un deceniu, grupul VW a trecut prin cel mai mare scandal din istoria sa, Dieselgate, când o agenţie de mediu a descoperit că un număr mare de modele diesel ale acestui producător aveau un soft care recunoştea regimul de testare pentru omologări oficiale şi limita emisiile, în timp ce în viaţa reală emisiile semnificativ mai mari, chiar şi la un regim similar de condus. Acum, un analist de date din Los Angeles, pe nume Nyree Hinton, a iniţiat un proces colectiv împotriva Tesla, acuzând producătorul american de un aşa numit „Odometergate”, care ar fi un soi de Dieselgate electric, în care producătorul ar minţi la distanţa parcursă de maşină, umflând artificial kilometrii de pe odometrul maşinii, după cum informează publicaţia Electrek.

Conform actelor depuse în instanţa de judecată, Tesla ar folosi algoritmi de manipulare a cifrei de pe odometru, pentru a da senzaţia unei autonomii mai mari ca efect secundar, dar scopul principal ar fi „îmbătrânirea” accelerată a maşinilor care sunt conduse mai intens, pentru ca acestea să iasă din garanţie mai repede, întrucât majoritatea dintre ele sunt vândute cu limite de câţiva ani sau o anumită cifră de kilometri parcurşi.

Nyree Hinton spune că şi-a cumpărat în decembrie 2022 o Tesla Model Y din 2020, care avea 36.772 mile pe odometrul său. Maşina avea garanţie de bază, de 4 ani sau 50.000 mile parcurse.

În scurt timp după achiziţie, a observat că cifra odometrului său creşte cu un ritm mai mare decât estima el că ar conduce zilnic, în zilele obişnuite. În loc de circa 20 mile pe care-i credea că ar fi trebuit să-i parcurgă, maşina indica cifre simţitor mai mari, de peste 50 mile în mediu, apoi media crescând până la 72 mile.

Asta a făcut ca cifra de 36.772 mile pe odometrul său să crească foarte rapid, spune reclamantul, iar când a avut o problemă la suspensie, garanţia era deja expirată şi acesta a trebuit să plătească circa 10.000 dolari din propriul buzunar în reparaţii.

Hinton mai spune că imediat după ce garanţia i-a expirat, a observat scăderea distanţei medii adunate pe odometru în fiecare zi, chiar şi în săptămânile când făcea călătorii mai lungi de 100 mile media fiind mai mică decât cea anterioară în perioada de garanţie.

Intrigat de această situaţie, a început a cerceta care ar putea fi cauza şi a descoperit patenta celor de la Tesla pentru sistemul de odometru, din care a aflat că Tesla nu are un sistem mecanic sau GPS de măsurare a distanţei parcurse, ci un sistem corelat cu consumul de energie, condiţiile de drum şi alţi algoritmi predictivi. Conform Tesla şi descrierii patentei, acest sistem sofisticat oferă o precizie mai mare de măsurare a kilometrilor.

Însă Hinton e convins că Tesla manipulează astfel kilometrii maşinilor sale, ca acestea să iasă mai rapid din garanţie. La cât se sofisticate sunt sistemele de diagnostic Tesla, acesta sugerează că e foarte posibil că unele probleme sesizate foarte devreme prin analiza de date să genereze o creşte mai rapidă a kilometrajului, pentru ca maşina să iasă din garanţie până la momentul în care problema se va face observată cu ochiul liber şi va trebui reparată. Tot el spune că modelele Tesla ar penaliza teoretic şoferii care conduc mai mult sau mai intens, la aceste automobile marja de minţire fiind mai mare.

În actele procesului de judecată se menţionează că devierile ar putea ajunge de la +15% până la +117% faţă de distanţa de facto parcursă de maşină, faţă de standardul general acceptat de maxim 4% deviere. În viaţa reală, însă, maşinile au de obicei devieri de maxim 2%, întrucât instrumentele de măsura au devenit mult mai precise.

Dacă aceste acuzaţii s-ar adeveri, totul ar deveni un mare scandal pentru Tesla, unul care ar putea aduce implicaţii financiare enorme şi o mare lovitură de imagine. Totuşi, documentele depuse în judecată sunt deocamdată la faza analizei preliminare de către instanţa de judecată, în vederea acceptării admisibilităţii de a demara un proces sau de a refuza punerea pe rol a acestuia din lipsă de dovezi. Şi adevărul e că dovezile nu sunt la această etapă multe şi incontestabile, aşa cum ar fi de aşteptat de la un proces cu asemenea acuzaţii grave.

E foarte posibil ca aceste probleme indicate să fie problemele individuale ale unor maşini sau chiar a unei singure maşini şi nu o problemă generală a celor de la Tesla, sau un fenomen răspândit pe toate modelele prin care s-a manipula kilometrii. Nu există la această etapă măsurări certificate comparative ale odometrului Tesla faţă de un instrument certificat paralel, care să demonstreze exact devierea prin metode clare. La Dieselgate, aceste măsurări au fost făcute cu instrumente de profesioniste şi a existat bază factologică elocventă. Aici nu există nici vreo decodificare a vreunui algoritm care să demonstreze linii de cod care să inducă aceste manipulări. Prin urmare, în lipsa acestor date, s-ar putea ca procesul să fie respins de pe rol încă de a etapa iniţială, din cauza lipsei de dovezi care să-l facă unul temeinic şi justificat.

Desigur, multe probleme majore descoperite în istorie au pornit de a un singur caz şi a unor entuziaşti curioşi, care au vrut să cerceteze problema îndeaproape. Şi există şi posibilitatea ca Tesla să fie atât de sofisticată în aceste abordări, încât să manipuleze lucrurile într-un mod greu detectabil. Dar putem prezuma că devieri atât de mari ale odometrului ar fi observate sau cel puţin suspectate de mai mulţi oameni până acum.

La această etapă, rămâne de văzut dacă procesul va fi acceptat pe rol de instanţă sau nu. De asemenea, situaţia ar putea să-i intrige şi pe alţii, poate mai pricepuţi în cercetări profunde, pentru a verifica şi cerceta într-o manieră indubitabilă aceste acuzaţii pe multe alte automobile, pentru a aduce dovezi noi fie în acuzarea Tesla, fie în descalificarea acestor acuzaţii şi demonstraţia inexistenţei unui asemenea fenomen.