(VIDEO) Spectrum, prima rachetă lansată în spaţiu pe un zbor orbital din Europa, s-a prăbuşit la câteva secunde de la lansare în Norvegia, dar a adus şi un progres imens

Acum câteva zile, inginerii din Europa au stat cu sufletul la gură, urmărind prima rachetă lansată în spaţiu pe un zbor orbital de pe continentul european, pe nume Spectrum. Racheta, însă, a explodat la doar 30 secunde după lansare şi tocmai de asta evenimentul a fost oarecum trecut cu vederea, rămânând o informaţie de fundal. Însă, chiar dacă prima rachetă Spectrum s-a prăbuşit, ea adus şi un progres imens, or, de această rachetă sunt legate planuri şi programe aerospaţiale extraordinar de importante pentru Europa, printre care şi figurarea ei în rol de vehicul principal de lansare a viitorilor sateliţi europeni în rol de alternativă pentru Starlink.

Spectrum e o rachetă fără echipaj, proiectată de compania germană Isar Aerospace, cu sediul în Munchen. Racheta e proiectată să poată transporta o tonă e sarcină utilă în spaţiu, ceea ce e mai puţin decât modelele concurente de la Space X, dar tocmai pe asta mizează compania germană, pe ideea de a crea o rachetă care ar fi compactă şi versatilă în operare, astfel încât să ajungă să domine segmentul rachetelor compacte spre medii.

Foto: Racheta Spectrum

Atunci când facem o comparaţie cu SpaceX, întotdeauna trebuie să menţionăm şi criteriul de reutilizare a aceleiaşi rachete, pe care a reuşit să-l atingă compania americană. Ei bine, noua rachetă germană nu e una reutilizabilă, iar lansarea de acum a fost şi prima lansare pentru programul Spectrum, de când există compania.

Lansarea a avut loc la 30 martie 2025, de pe portul spaţial Andoya din Norvegia, iar la secunda 30 după anunţarea startului şi la circa 18 secunde după ce racheta s-a desprins de pământ, ea şi-a pierdut echilibrul şi a luat-o pe o traiectorie de coliziune cu solul. În acel moment, inginerii Isar au declanşat procedura de distrugere controlată, făcând-o să cadă la distanţă sigură de platforma de lansare, pentru a nu o distruge pe aceasta din urmă.

Prăbuşirea acestei rachete poate fi tratată ca un eşec, însă aproape toate agenţiile spaţiale şi companiile din acest domeniu din lume au suferit eşecuri la primele lansări, inclusiv SpaceX. Ceea ce e şi mai impresionant e că Isar Aerospace e o companie fondată abia în 2018, deci nu are decât 7 ani incompleţi de experienţă şi a ajuns deja la prima lansare în spaţiu, mult mai devreme decât au făcut-o alte companii.

Oamenii din această industrie, mai ales ingineri implicaţi activ, înţeleg că o asemenea prăbuşire e firească şi majoritatea dintre ei şi-au exprimat susţinerea pentru compania germană. Aceştia din urmă au declarat că acum au pentru prima dată un volum imens de date recepţionat din acest zbor scurt şi vor putea şti exact ce n-a mers bine, astfel încât să implementeze corecţii pentru următoarele lansări. Dar dincolo de aceste încurajări frumoase, sunt câteva elemente importante care trebuie menţionate aici.

Până acum, toate lansările europene orbitale aveau loc de pe un teritoriu al Franţei, dar situat în America de Sud. E vorba de Guyana Franceză, un teritoriu mic, aproape în totalitate dedicat industriei aerospaţiale. Agenţia Spaţială Europeană şi Franţa deţin acolo platforme de lansare şi multiple alte elemente de infrastructură. Însă Guyana Franceză e localizată foarte departe de Europa continentală, ceea ce impunea transportarea sateliţilor la bordul unor avioane cargo până acolo, ba chiar şi transportarea componentelor de rachetă şi asamblarea lor acolo. Toate astea fac acest procese lente şi scumpe. Iar într-o epocă în care Europa îşi doreşte să fie mai competitivă, în ultimii ani au început a fi pregătite mai multe platforme de lansare pe continentul european, în special în Norvegia şi Suedia.

Andoya nu e o platformă absolut nouă, dar până acum aici au avut loc doar lansări de rachete suborbitale. Acum, însă, acest port spaţial este complet echipat şi poziţionat strategic pentru lansări de o anvergură mult mai mare.

Andoya e poziţionat la 69 grade latitudine nordică şi 16 grade latitudine estică, într-o zonă situată în interiorul Cercului Polar, care e aproape liberă de trafic aerian şi maritim, iar asta o face foarte potrivită pentru lansări frecvente. De asemenea, localizarea sa facilitează lansările pe orbitele cu înclinaţie mare, polare sau heliosincrone.

Deci, acest port spaţial are o importanţă imensă pentru Europa şi pentru viitoarele programe aerospaţiale, atât la nivel european, cât şi la nivelul unor ţări precum Norvegia, care produc sateliţi proprii avansaţi, atât pentru comunicare, cât şi pentru supravegherea automatizată a mărilor.

Iar scopul creării rachetei Spectrum e exact acel de a putea lansa sateliţi compacţi, care reprezintă cea mai dinamică dezvoltare în ultimii ani şi sunt lansaţi adeseori în constelaţii, precum cei pentru Starlink. În timp ce racheta mai mare Ariane 6 poate lansa sateliţi mari, cu scop de apărare şi abilităţi profunde de rezoluţie excepţional de mare, Spectrum poate lansa dintr-un singur zbor o constelaţie de sateliţi mai mici, folosiţi pentru comunicare sau scopuri automatizate de monitorizare, în special a mărilor, pentru a contracara incidentele de sabotaj de comunicaţii sau nave neautorizate cu activităţi suspecte.

Iar inginerii de la Isar Aerospace au reuşit să proiecteze racheta Spectrum atât de inteligent, încât chiar dacă nu e reutilizabilă, costul unei lansări ar fi de circa 8 milioane euro per lansare. La 1.000 kg sarcină utilă, asta înseamnă un cost de circa 8.000 euro per kilogram, ceea ce e de trei ori mai scump per kilogram decât racheta Falcon 9 de la SpaceX, însă costul total al lansării unei rachete Falcon9 e de circa 62 milioane de dolari, la peste 22 tone de sarcină utilă. Doar că nu întotdeauna cineva are 22 tone de sarcină de lansat în spaţiu, iar de multe ori logistica reală devine mai scumpă. Iar Spectrum are şanse mari să concureze cu brio în segmentele lansărilor mai uşoare, a sateliţilor mici, pentru alte companii decât SpaceX, făcând uz de avantajul scalării sale mai mici şi a costului mai accesibil.

Cei de la Isar Aerospace au anunţat că rachetele Spectrum nr. 2 şi nr. 3 sunt deja în producţie şi vor fi lansate în viitorul apropiat, cu corecţiile necesare aplicate, sperându-se să se ajungă la misiuni cu succes complet. Compania va produce aceste rachete chiar în Germania, lângă Munchen, iar capacitatea sa de producţie e calculată la 40 de rachete anual.

Prin urmare, primul eşec a fost unul firesc, şi s-ar putea să mai urmeze 2-3 alte eşecuri. Dar în cele din urmă, aceste rachete au toate şansele de a reuşi să devină esenţiale pentru programele spaţiale europene şi eventual mondiale, pentru că aceste lansări vor putea fi făcute şi pentru oricare alte companii din alte ţări ale lumii, pe bază comercială.

Şi apoi, faptul că aceste rachete sunt produse în Germania, printr-o abordare de start-up privat, combinată cu renumita abordare inginerească germană, semnalează şi o revigorare puternică a tehnologiilor aerospaţiale localizate în Europa.

Vezi mai jos şi video-ul cu prima lansare eşuată.