Volvo a lansat primul camion minier electric articulat de talie mare din lume, dezvăluind doar o parte din parametrii săi

Camioanele miniere articulate sunt specialitatea casei la Volvo, întrucât compania e creditată cu meritul de a le fi inventat în 1966, aducând inovaţie şi eficienţă în acest segment odată cu acea lansare. În ultimii ani, Volvo e compania care lansează cele mai multe utilaje electrice pentru mine şi construcţii, iar acum Volvo a lansat şi primul camion minier electric articulat de talie mare din lume. Însă a dezvăluit doar o parte din parametrii săi tehnici, lăsând loc pentru întrebări care nu au un răspuns deocamdată.

În 1966, Volvo a lansat modelul BM-Volvo 631, supranumit apoi drept „Gravel Charlie”. Acel concept de a nu avea direcţie obişnuită şi de a fi construit din două jumătăţi articulate la mijloc şi dirijate prin cilindri hidraulici, inclusiv în funcţia de virare, a fost revoluţionar prin manevrabilitatea pe care a oferit-o, împreună cu capacitatea sa de a se aventura în teren mult mai denivelat. În scurt timp, acel model a devenit unul simbolic pentru industrie şi de atunci până în prezent Volvo a vândut peste 50.000 de asemenea camioane miniere articulate.

Foto: BM-Volvo 631

Acum două luni, Volvo şi-a actualizat aproape toată gama sa de camioane miniere, lansând 7 modele noi înrudite între ele, toate cu suspensie pneumatică şi create pentru a putea rezista la muncă în cele mai grele condiţii.

Doar că toate acele camioane erau propulsoare de motoare diesel de 13,0 litri sau 16,0 litri, în funcţie de talia camionului.

Acum a venit şi timpul primului camion electric de această talie mare, numit Volvo A30 Electric şi bazat în mod evident pe aceeaşi platformă nouă a camioanelor recent lansate. Indicele de A30 îi arată clasa de sarcină utilă, de 30 tone, doar că în acest caz sarcina exactă e de 29.000 tone.

E curios că şi camionul A30 cu combustie are aceeaşi sarcină utilă, deci trecerea la propulsie electrică nu pare să fi afectat deloc acest parametru, în pofida prezenţei unei baterii la bord.

Puterea noului camion electric Volvo e de 265 kW, sau 360 CP, iar bateria are o capacitate de 245 kWh. Suedezii nu specifică autonomia acestui camion în ore de muncă, iar aici ar putea fi o problemă, întrucât această capacitate asigura anterior doar 4-5 ore de muncă pentru excavatoarele electrice Volvo şi apoi suedezii au fost nevoiţi să pună baterii mai mari, de 450 kWh, pentru a-i putea asigura un timp de 8 ore de muncă.

În cazul unui asemenea camion minier, s-a putea ca acest consum să fie mai mic din cauza timpilor de aşteptare la descărcare şi încărcare, dar totuşi 245 kWh par prea puţin pentru o tură completă de muncă.

La pachet cu noul camion electric A30, Volvo a lansat şi modelul similar mai mare, A40 Electric, care are sarcină utilă de 39 tone şi care face uz deja de o baterie de 350 kWh. Bena acestuia are 24 metri cubi.

Fireşte, ambele camioane vor genera zero emisii la nivel local, iar suedezii au o formulă prin care le vor închiria minelor, nu neapărat le vor vinde, iar odată cu aceste camioane vor fi oferite şi echipamente de staţii fast charge şi soluţii de stocare. Aparent, toate astea complică foarte mult logistica, însă în lume există multe companii impuse de reglementări sau de dorinţa unei imagini mai bune, care vor să opereze pe anumite şantiere sau mine cu emisii cât mai mici.

Volvo nu menţionează, însă, nimic despre amplasarea motorului său electric, numărul lor şi alţi parametri direcţi ce ţin de propulsia electrică a acestor camioane. În acest domeniu, diferenţialele blocabile sunt foarte importante şi ele există pe versiunile cu combustie ale acestor camioane. E logic să presupunem, deci, că electromotorul e unul singur, şi el propulsează aceeaşi transmisie şi aceleaşi diferenţiale mecanice ca şi pe versiunile diesel, or, aşa s-a procedat iniţial şi la camioanele electrice Volvo pentru drumuri publice.

Volvo promite o mentenanţă mult mai simplă a acestor camioane electrice, mai ales că acestea operează în condiţii de praf intens şi cele cu combustie au nevoie de exerciţii de mentenanţe săptămânal sau zilnic în unele cazuri. Propulsia electrică şi lipsa aerului de admisie în motor simplifică lucrurile. Însă pe partea de lubrifiere permanentă lucrările vor rămâne valabile şi vor fi făcute cu aceeaşi periodicitate ca şi la cele cu combustie, o dată la fiecare 250 ore de muncă, sau o dată în lună. Cam aşa sunt condiţiile dure de exploatare în acest domeniu. Şi propulsia electrică are aici cu adevărat avantaje, dacă se asigură autonomia suficientă în timp de lucru.