Agenţia de protecţie a mediului EPA din SUA vrea să elimine funcţia start-stop de pe maşinile cu combustie, pentru că toţi ar urî oprirea motorului la fiecare semafor

Sistemul start-stop e prezent pe maşini de vreo 17 ani încoace, popularizarea lui începând mai ales la sfârşitul anilor 2000, după criza economică globală, tot atunci când consumul şi emisiile CO2 reduse au devenit tot mai mult o chestie de bun simţ şi un deziderat universal. Primele sisteme start/stop erau mai rudimentare, însă în timp multe din ele s-au perfecţionat incluzând demaroare mai puternice, baterii mai puternice, condensatori care să acopere salturile de solicitare electrică, sisteme de climatizare care să poată funcţiona mai bine pe perioada deconectării motorului şi chiar pompe de ulei electrice, care să continue să asigure presiunea uleiului şi lubrifierea motoului în clipele de repornire. Unii producători memorează şi poziţia exactă a arborelui cotit şi următorul cilindru care trebuie să aibă combustie, pentru a relua ciclul mai departe la repornire, şi mulţi dintre ei au integrat această funcţie într-un mod şi mai avansat cu sistemele mild hibrid, când electromotorul integrat între motor şi cutie cel care porneşte instantaneu motorul cu combustie. Ei bine, acum agenţia de protecţie a mediului EPA din SUA vrea să elimine funcţia start-stop de pe maşinile cu combustie, pentru că „toţi o urăsc”.

Anunţul a fost făcut pe platforma X de Lee Zeldin, noul şef al EPA, numit de administraţia Trump de la Casa Albă. Acesta e scris într-o postare: „Tehnologia start/stop: unde maşina ta moare la fiecare semafor, pentru ca aceste companii să-şi ia trofeul de participare climatică. EPA a aprobat-o şi toţi o urăsc, aşa că reparăm situaţia”.

Practic toate maşinile au un buton de deconectare a acestei funcţii, cu excepţia hibrizilor tradiţionali şi plug-in hibrizilor, unde deconectarea motorului cu combustie poate avea loc uneori şi peste 50% din timp şi unde eliminarea opririi motorului cu ardere internă ar fi o funcţie ilogică. Modelele mild hibrid sau cu combustie au, însă, de obicei un buton, poziţionat fie în apropierea butonului sau cheii de pornire a motorului, pe consola centrală sau tunelul de transmisie. La unele modele mai noi funcţia poate fi accesată doar prin interfaţa digitală a sistemului multimedia, ceea ce necesită mai mulţi paşi şi deconectarea e astfel descurajată.

Dar chiar şi maşinile care au butoane mai la vedere, de obicei resetează funcţia la fiecare repornire a maşinii sau la fiecare închidere şi redeschidere a maşinii. Deci, forma implicită e ca acest sistem să funcţioneze, iar şoferul poate decide dacă vrea să-l elimine din ecuaţie.

Mulţi şoferi îşi fac un obicei din a apăsa acest buton imediat după ce urcă în maşină şi pornesc motorul. E adevărat că funcţia e un pic mai agasantă la motoarele mari şi performante cu caracter profund sportiv, însă la motoarele „civile”, chiar şi la cele puternice, ea dă avantaje incontestabile de economisire de carburant şi evitare de emisii.

Primele sisteme start-stop indicau o reducere a consumului de carburant şi emisii de circa 9-10%. Însă sistemele actuale mult mai avansate, datorită sistemelor de climatizare şi lubrifiere mai avansate care pot funcţiona mai mult timp fără operarea motorului, şi datorită bateriilor mai mari, care pot stoca mai multă energie, fac ca timpul în care o maşină să poată sta cu motorul oprit la un semafor să fie mai lung, iar astfel contribuţia acestor sisteme start/stop în reducerea consumului şi emisiilor ar fi cuprinsă între 11% şi 24%, în funcţie de oraşe şi intensitatea traficului. Desigur, cel mai mare beneficiu vine în traficul aglomerat urban, în special în ambuteiaje, acolo unde maşinile pot sta minute în şir nemişcate.

Şi calculul de economie de carburant e relativ simplu. Dacă dimineaţa îţi ia o oră să ajungi la job în lor de 20-30 minute, poţi prezuma că 10 minute le pierzi din cauza vitezei mai reduse, iar pe toată distanţa poţi aduna şi 20 minute de staţionare, în secvenţe mai mici sau mai mari. Dacă măcar 15 minute din cele 20 motorul e oprit graţie sistemului start stop, atunci se poate calcula cât carburant ei economisit.

De obicei, o maşină consumă cam 0,8-1,2 litri de carburant pe oră de funcţionare la ralanti, iar 15 minute excluse înseamnă 0,2-0,3 litri de carburant economisit pentru o călătorie într-o singură direcţie. Într-o zi, economiseşti circa 0,4-0,6 litri de carburant, la cei vreo 30-35 km parcurşi până la muncă şi înapoi. Iar asta înseamnă o reducere a consumului cu 1,3-2,0 litri/100 km. Şi ăsta e un scenariu relativ mediu. Dacă trăieşti într-un oraş cu trafic mai aglomerat sau distanţa şi timpul sunt mai mari, atunci şi economia poate fi mai mare. Dar 1,3-2,0 litri/100 km economisiţi înseamnă mult, fie că vorbim de un consum mixt de 8,0 litri, fie că vorbim de unul de 11,0 litri/100 km. Anual, înseamnă sute de litri de carburant economisiţi doar de o singură maşină.

Şi agenţia EPA din SUA avea studii anterioare proprii, în care arăta că până şi la media mai mare a distanţelor din SUA şi a străzilor mai late, contribuţia totală pe ţară e uriaşă. Acum, însă, aceste cifre nu mai au aceeaşi greutate în noua abordare a EPA, iar cei de acolo au decis că vor încuraja producătorii auto să scoată această funcţie de pe maşinile lor vândute în SUA.

E curios, însă, că dacă producătorii vor face asta, atunci şi consumul omologat va creşte, iar acest consum omologat va fi afişat oricum cumpărătorilor în momentul achiziţiei. Şi acolo ar putea fi factorul decisiv, dacă aceşti cumpărători se vor simţi confortabil cu un consum mai mare, dar fără start/stop, sau dacă or cere producătorilor maşini mai eficiente în consum, care să păstreze această funcţie chiar dacă ea n-ar fi încurajată de EPA.