Chinezii au reuşit să transmită şi să recepţioneze înapoi un fascicul laser către un satelit aflat la 130.000 km depărtare, pe orbita Lunii

Chinezii au reuşit o realizare majoră în explorările spaţiale, transmiţând şi recepţionând înapoi pentru prima dată, pe timpul zilei, fascicul laser către un satelit aflat la 130.000 km depărtare, pe orbita lunii. Precizia unei asemenea operaţiuni e egală cu nimerirea unui fir de păr de la o distanţă de 10 km.

Experimentul a durat două zile consecutiv, la 26 şi 27 aprilie, şi a fost făcut de Laboratorul de Explorări Spaţiale Avansate (DSEL) din China, iar în rol de satelit reflectorizant al razelor laser a fost folosit satelitul Tiandu-1, care a fost plasată pe orbita Lunii în martie 2024. Pe Pământ, sursa laser a fost un nou telescop special, de 1,2 metri diametru.

Astfel, sursa de laser de pe pământ a generat un fascicul prin care a nimerit cu exactitate satelitul Tiandu-1, pe o suprafaţă specială a acestuia, apoi a recepţionat reflecţia fasciculul laser înapoi spre Pământ, făcând măsurările timpilor şi calculând cu precizie milimetrică distanţele.

Asemenea măsurări sunt deosebit de utile pentru navigare şi precizia localizării şi au loc în mod regulat de pe pământ spre sateliţii artificiali de pe orbita planetei noastre. Spre Lună, însă, asemenea teste au fost realizate anterior cu succes doar pe timp de noapte, întrucât ziua razele soarelui zădărnicesc experimentele şi fasciculele nu mai ajungeau, din cauza luciului şi reflecţiilor generate de soare.

Chinezii au reuşit acum pentru prima dată să transmită şi să recepţioneze fasciculul de laser şi pe timp de zi pe orbita Lunii, ceea ce le va permite chinezilor de acum încolo să întreţină o comunicare permanentă cu sateliţii ce orbitează în jurul Lunii, iar aceşti sateliţi vor putea asigura un sistem de navigaţie pe Lună pentru orice vehicule lunare viitoare ale Chinei, precum şi comunicare de date cu aceştia şi cu Pământul.

China are acum 3 sateliţi ce orbitează în jurul Lunii pentru a testa bazele unei constelaţii viitoare, care să asigure o acoperire completă. În ultimul an, aceşti sateliţi au realizat o cartografiere imagistică detaliată a Lunii şi au efectuat multiple teste de comunicare între ei. După testele de succes din ultimul an şi cel de acum, China poate lansa mult mai mulţi sateliţi în jurul Lunii, pentru a avea o acoperire de înaltă precizie pe toată Luna. Doar câteva zeci de sateliţi ar fi suficienţi, dar teoretic şi 9 sateliţi pot asigura deja o precizie formidabilă.

Către anul 2030, China planifică să trimită primul său echipaj uman pe Lună, care să pună apoi bazele construcţiei Staţiei Internaţionale Lunare de Cercetare, pe care China vrea s-o construiască împreună cu Rusia la polul sudic al Lunii. Pentru toate aceste activităţi va fi nevoie de date precise de navigare şi comunicare, tocmai de asta experimentul de acum e unul de o importanţă deosebită, care face posibilă aceste etape următoare.

Experimentul de acum vine şi după ce nava Chang-e 6 a revenit cu mostre de sol de pe partea întunecată a Lunii. Misiunea Chang-e 8 planifică şi evaluarea unui reactor nuclear mic pentru viitoarea bază de la polul sudic al Lunii, iar între timp China spune că deja în 2030 orbita Pământului ar putea avea 100.000 sateliţi pe ea, o mare parte din ei fiind ai Chinei.

Deci, urmează timpuri în care se vor da mari curse pentru dominaţia spaţiale, atât în orbitele din jurul pământului, cât şi în a domina Luna, de această dată cu baze construite acolo şi cu o prezenţă umană aproape permanentă pe Lună, după modelul Staţiei Spaţiale Internaţionale. Iar China are planuri pentru decenii înainte cum să domine în această cursă.