Norvegienii au descoperit că una din navele ce trebuia să aibă propulsie cu zero emisii a consumat 43.000 litri de diesel în 3 luni

Țările scandinave au deja multe feriboturi cu propulsie hibridă sau electrică, unele din ele având mai mulţi ani în operare. Chiar noi am filmat un reportaj acum mai mult de un an de pe unul din asemenea feriboturi, ce avea peste 5 ani în operare cu propulsie pur electrică. Între timp, tot mai multe rute au fost electrificate, iar statul norvegian a pus la dispoziţia operatorilor de feriboturi şi fonduri ce putea fi accesate pentru a converti navele vechi la propulsie cu zero emisii. O asemenea navă mai veche, ce a fost convertită la propulsie cu zero emisii folosind fonduri de stat, e MS Baronessen, lansată în operare în noiembrie 2024 după lucrări profunde la un şantier naval la ea.

În cadrul acelor lucrări a fost sudată o parte frontală nouă a carenei navei, pentru a deveni mai hidrodinamică şi mai eficientă în consum. Toate motoarele electrice sunt noi, iar pe acoperişul feribotului au fost instalate două baterii mari, care să stocheze electricitatea pentru ele.

Nava e clasificată la un feribot expres, ea circulând pe ruta Lysaker — Nesodden de lângă Oslo. Nu e o rută foarte lungă, având puţin peste 4,5 km în linie dreaptă. La asemenea distanţe, propulsia electrică e de obicei perfectă la feriboturi, întrucât nu impune autonomie şi baterii mari. Şi de obicei timpul de staţionare pe ţărm e suficient pentru a încărca rapid bateriile prin port MCS ultra puternic, de câţiva MW putere.

În acest caz, însă, autorii proiectului au conceput reîncărcarea bateriilor într-un mod mai lent pe ţărm, iar la fiecare staţionare pe unul din ţărmuri, un braţ robotizat, asemeni unei macarale mai mici, trebuia să ia bateriile de pe acoperiş, să le coboare pe platforma din port, şi să plaseze alte baterii în loc, încărcate. Un fel de schimb rapid al bateriilor, după principiul producătorului auto Nio, doar că la Nio totul se face automatizat în 5 minute şi simplu, iar aici braţul trebuia efectiv să le ridice ca o macara. Însă ideea era să se facă totul automatizat şi aici. Şi asta ar fi garantat că nava nu va rămâne niciodată reţinută în port de baterii incomplet încărcate.

Operatorul feribotului menţiona în toamna anului trecut că nava are şi generatoare diesel de rezervă şi poate opera şi în regim hibrid. Ba mai mult ca atât, timp de aproape două luni, în noiembrie şi decembrie, ea trebuia să opereze în regim hibrid, până se definitiva instalarea braţului robotizat, iar din ianuarie 2025 ea trebuia deja să circule doar cu propulsie electrică şi zero emisii.

Ei bine, jurnaliştii norvegieni de la E24 au observat că nava operează cu motoarele diesel în funcţiune până în prezent şi nu-şi schimbă bateriile la acostarea în port. Respectiv, au luat la întrebări operatorul navei, cerând date exacte despre cât diesel s-a consumat şi câte încărcări de baterii s-au făcut în acest an, dacă tot proiectul de trecere la zero emisii a fost finanţat din bani publici.

Iar rezultatul i-a consternat pe jurnalişti şi pe publicul norvegian. Timp de 3 luni ale acestui an, feribotul a consumat 43.000 litri de diesel, puţin peste 14.000 litri pe lună. Explicaţia e că acesta continuă să opereze pe baza generatoarelor diesel, care produc electricitate pentru propulsie, electricitatea fiind parţial stocată în acele baterii.

Nici măcar un schimb de baterie n-a avut loc până în prezent cu acel braţ robotizat, pentru că braţul nu există până în prezent, nefiind instalat în port. Respectiv, toată ideea de a trece la zero emisii e rămas doar pe hârtie deocamdată şi nava, deşi poate face asta din punct de vedere tehnic, nu operează astfel din lipsa acelui braţ robotizat.

Operatorul promite că acest robot va fi instalat într-un final şi se a ajunge la dezideratul de zero emisii şi propulsie electrică. Dar într-o ţară în care 97% din maşinile noi sunt deja electrice, atunci când se descoperă o asemenea ignorare de promisiuni şi termene ale unui proiect finanţat din bani publici, reacţiile sunt pe măsură.