(VIDEO) Această Honda NSX-R clasică arată că un supercar poate fi fabulos şi cu putere mai mică

În zilele noastre, producătorii de supercar-uri nu mai concep că ar putea să lanseze un model cu mai puţin de 600 CP, iar modelele cele mai performante ajung în zona de 1.000 CP. Mai mult ca atât, odată cu apariţia a tot mai multe maşini electrice ultra-performante, bariera de 1.000 CP ajunge să fie trecută şi de maşini cu siluetă de sedan. Într-un asemenea context, o maşină sport clasică, ce n-are nici măcar 280 CP la activ, poate părea prohibitiv de lipsită de vlagă sau plăcere de condus. Dar nu e deloc aşa. Iar o Honda NSX-R, condusă de curând de cei de la Hagerty, a arătat limpede că un supercar poate fi fabulos şi atunci când are o putere mai mică.

Honda a construit la acea vreme doar 140 de asemenea exemplare de NSX-R, unde indicele R însemna un tratament mai special, asemeni unei maşini mai puritane. Maşina avea componente de fibră de carbon, iar motorul era retuşat şi asamblat de mecanici cu pregătire specială, cu multă muncă manuală. Oficial, motorul avea aceeaşi putere ca şi NSX standard, dar jurnaliştii care testau pe atunci maşina spuneau aproape în unison că ea se simte mai rapidă şi mai puternică.

Maşina, în ipostaze condusă de protagonistul de la Hagerty acum, era una din cele de 276 CP declarată oficial, scoasă dintr-un motor V6 aspirat.

Maşina e una din a doua generaţie de NSX, sau facelift, cum ar fi mai corect să-i spunem, şi e fabricată în 2002. Către acest an, în lume deja existau supercar-uri mult mai puternice, care o făceau să pară un pic expirată în cifre. Dar tocmai asta e magia acestei maşini — că senzaţiile bat cifrele de pe hârtie.

Poziţia de condus e formidabilă, aproape uitată în zilele noaste. E foarte coborâtă, iar capota pare şi mai coborâtă de atât, făcându-i-se văzute doar micile evazări laterale. În zilele noastre, din motive de siguranţă, pur şi simplu nu mai există maşini atât de joase în aceste elementele esenţiale.

Şi cel mai impresionant e că maşina asta cântărea pe atunci 1.270 kg, deci nu avea o greutate cu care să lupte în viraje, în acceleraţii şi în frânări. Dacă am sta să comparăm, sunt 4,6 kg/CP, iar multe maşini din zilele noastre, care vin cu greutăţi de peste 2,3-2,4 tone, n-au un avantaj cu mult mai mare în acceleraţii, nemaivorbind de senzaţiile frânare sau viraje.

Întrucât motorul era amplasat median, în spatele şoferului, iar maşina era atât de uşoară, inginerii Honda şi-au putut permite să excludă servodirecţia din ecuaţie, iar asta a sporit şi mai mult puritatea senzaţiilor de condus.

Motorul V6 de 3,2 litri avea şi sistem VTEC pe el, iar protagonistul din video atinge şi subiectul acelor zvonuri din timpul producţie, că motorul ar fi livrat mai mult decât 276 CP.

Cert e că motorul te face să vrei să-i extragi toată puterea prin turaţii mari, prin schimburi de trepte potrivite ale cutiei manuale şi prin precizia excelentă a direcţiei. Toate astea sunt într-un echilibru intrinsec al fizicii acestei maşini. Nu sistemele electronice şi intervenţiile permanente de soft corectează ţinuta maşinii. Fizica o face prin însăşi echilibrul forţelor sale.

Într-un final, protagonistul concluzionează că Honda NSX-R e una din cele mai plăcute maşini de condus din istorie. Nu din segmentul său, din perioada sa, sau de putere comparabilă, ci din tot ce s-a produs vreodată. Şi îşi merită din plin statutul legendar.

Vezi totul în video-ul de mai jos.