(VIDEO) Un inginer a explicat dacă uleiurile prea lichide afectează motoarele, pe exemplul noului recall al motoarelor V8 de la Cadillac

Acum o lună, publicam o ştire despre anunţarea unui recall masiv al celor de la Cadillac pentru motoarelor lor imense de 6,2 litri V8, după aproape 30.000 de cazuri de clacări ale acestor, unele din ele la doar câţiva kilometri de la ieşire de pe poarta fabricii. Anterior, publicasem şi un articol cu video cu dezasamblarea unui asemenea motor care clacase la doar 6 km. Ei bine, acum un inginer, autor al canalului de YouTube Engineering Explained, a analizat problemele acestor motoare şi detaliile rechemării, explicând dacă uleiurile prea lichide afectează motoarele.

În primul rând, deşi 30.000 au clacat, sub incidenţa recall-ului au ajuns aproape 600.000 de automobile. Şi asta abia la a 4-a analiză a celor de la GM, pentru a vedea dacă e vreo problemă cu ele sau nu. Deci şi analizeze au fost surprinzător de concludente până acum.

Motoarele celor de la GM cedează de obicei din zona cuzineţilor şi a arborelui cotit, ducând adeseori la rupturi de biele. Se pare că problema primară vine atât de la devieri de dimensiuni la cuzineţi şi arbore cotit, cât şi de la uleiul folosit.

Astfel, motoarele sunt verificate a sincronizarea distribuţiei şi a tuturor pieselor aferente şi dacă se atestă o deviere, sunt schimbate cu totul. Dacă trec cu bine inspecţia, atunci recomandarea e să se treacă de la uleiul 0W20 la cel 0W40, adică la un ulei mult mai vâscos. Inginerul se întreabă dacă doar schimbarea uleiului poate rezolva problema aici.

Poate. Pentru că un ulei mai vâscos ar oferi un plus de lubrifiere care ar ajuta ca imperfecţiunile de pe arborele cotit, biele sau cuzineţi să întâmpine o rezistenţă fricţionară mai mică şi să reducă riscul clacării acestor motoare.

De ce nu s-ar folosi uleiul mai vâscoase la toate maşinile atunci? Pentru că, dacă e prea vâscos, uleiul nu aduce neapărat mai multă lubrifiere pentru motoarele cu toleranţă mică la precizia pieselor sale, întrucât acea peliculă de protecţie e deja formată, dar aduce propria rezistenţă la rulare, manifestată prin consum mai mare şi emisii mai mari. Tocmai de asta, producătorii se străduie să aleagă ulei mai puţin vâscos, dacă toleranţa şi performanţa motorului permite asta.

Indicele uleiurilor e format dintr-o cifră urmată de „W”, ceea ce-i indică vâscozitatea pe timp rece. Zero e perfect pentru temperaturi foarte reci, pentru că rămâne lichid, 5W e foarte bun oricum şi în temperaturi reci, dar reprezintă o versiune mediană, iar 10W e bun doar pentru ierni moderate şi climă mai blândă. Al doilea indice reprezintă vâscozitatea uleiului la temperatura operaţională a motorului, 20 fiind un indice al uleiului foarte lichefiat şi subţire, 30 fiind un ulei mediu şi 40 fiind un ulei foarte vâscos.

Inginerul spune că în general, e o idee proastă să creşti primul indice şi să-l scazi pe al doilea. Pentru că astfel motorul poate fi afectat — la temperaturi joase ai putea avea un ulei mai vâscos, ce ar face operarea mai însoţită de uzură, iar la temperaturi înalte, dar reduci indicele, vei avea o protecţie mai redusă a motorului la turaţii mai mari, din cauza vâscozităţii prea mici, care n-a fost luată în calcul.

Dacă se face invers, însă — scăzându-se primul număr sau crescându-se cel de-la doilea, totul e mai puţin riscant, întrucât motorul rămâne în interiorul unui diapazon cunoscut de lubrifiere.

Totuşi, efectul de facto e că, dacă pui un ulei 0W-40 într-un motor recomandat pentru 0W-30, se va obţine un efect similar cu operarea cu 0W-30 la temperaturi mai joase, înainte de încălzirea deplină la temperaturi operaţionale. De asta, unele maşini ultra performante au recomandarea de a folosi un ulei mai vâscos în ieşirile lungi pe circuit, unde maşina e folosită intens şi uleiurile ating temperaturi înalte.

E curios că cei de la GM recomandă în continuare uleiul 0W-20 pentru maşinile cu motoare V8 noi, schimbate, care sunt deja fabricate corect. Deci, urcarea în vâscozitate se ascunde doar pentru a acoperi problema, cu preţul rezistenţei mai mare la rulare şi a emanării mai mari de căldură.

Deci, este acest principiu aplicabil tuturor motoarelor? Poate uleiul mai vâscos să protejeze mai bine maşina? Paradoxul e că sunt atât de multe studii moderne care se contrazic între ele, încât e greu să mai înţelegi ceva. Dar există un studiu Honda in 1999, care constata încă atunci că folosirea unui ulei cu vâscozitate mai mică nu a afectat motorul, dar reducea consumul cu 1,5%. De atunci şi până azi, tehnologia uleiurilor a avansat enorm.

Un alt studiu al Toyota din 2020 analiza cel mai lichid ulei existent în prezent, 0W-8. Iar concluzia era că dacă ar fi un ulei simplu, motorul ar fi afectat, însă cu aditivi, acesta a putut oferi proiecţia corectă chiar şi la un asemenea indice.

Prin urmare, mai bună concluzie ar fi să se folosească exact indicele recomandat de producător, pentru că totul depinde de cum e proiectat motorul, pentru ca vâscozitate. Doar maşinile de performanţă, la exploatări intense pe circuit, îşi justifică folosirea de ulei mai vâscos pentru acele ieşiri, dar nici asta nu e neapărat obligatoriu. Şi acea protecţie suplimentară şi în cazul a asemenea gafe ca şi cea de la GM, în timp ce la alte maşini ea pur şi simplu nu e necesară.

Vezi totul în video-ul de mai jos.