Norvegienii au aflat cu stupoare că li se pregătesc creşteri mari de taxe la carburanţi, pentru a renunţa la maşinile cu combustie în favoarea celor electrice

Norvegia e ţara care se mândreşte cu cea mai mare cotă de maşini electrice în vânzările de automobile noi, în ultimele luni ele ajungând şi la 97%. În acelaşi timp, cota lor printre maşinile care circulă n-a ajuns nici măcar la o treime, fiind apropiat de cota de 30% la nivelul întregii ţări, printre maşinile aflate în circulaţie, de toate vârstele, fiind mai mare decât cota maşinilor pe benzină, dar încă mai mică decât cele diesel. Totodată, cazuri precum cele recente cu epuizarea rapidă a tuturor cotelor de vânzări pentru automobilele diesel precum Toyota Land Cruiser, arată că norvegienii au încă un interes mare pentru aceste maşini, atunci când ele sunt disponibile. Acum parlamentarii norvegieni vor să diminueze acest interes pentru maşinile cu combustie şi să-i motiveze pe cei care au asemenea maşini mai vechi în exploatare printr-o nouă creştere mare de taxe la carburanţi.

Acum, în Norvegia un litru de benzină costă până la 20,50 coroane, echivalentul a circa 1,77 euro, şi e în scădere cu 7% faţă de anul trecut, scăderea fiind cauzată de diminuările de preţ la bursele internaţionale. Un litru de motorină costă circa 19,00 coroane, sau circa 1,65 euro.

Se pare că politicienii văd această reducere de preţ în context economic ca un stimul pentru a mai păstra maşinile cu combustie, chiar şi mai vechi. Aşa că acum au propus votarea în parlament a unei creşteri majore de taxe, de circa 6,54 coroane per litru de benzină (+0,57 euro/litru) şi 7,49 coroane per litru de motorină (+0,65 euro/litru).

Asta înseamnă că la preţul actual al carburanţilor la bursele internaţionale, benzina ar ajunge să coste la pompele din Norvegia circa 2,34 euro/litru, iar motorina circa 2,30 euro/litru. Dacă preţurile vor fluctua mai mult pe pieţele internaţionale, până la nivelul celor de acum un an, spre exemplu, preţurile la pompă ar putea ajunge şi la 2,50 euro/litru.

Iniţiativa de creştere a taxelor a fost întâlnită cu stupoare în Norvegia, chiar dacă mulţi dintre norvegieni sunt mai mult decât deschişi spre maşinile electrice. Principalul argument al celor care se împotrivesc acestor taxe e că oamenii din regiunile rurale îndepărtate, cu venituri mai modeste, vor avea cel mai mult de suferit.

Chiar dacă în Norvegia există infrastructură pentru maşinile electrice şi în zonele foarte îndepărtate, există regiuni unde cota maşinilor electrice e încă foarte mică, pentru că oamenii nu-şi permit să cumpere maşini noi atât de frecvent, şi atât timp cât au o maşină cu combustie de 7-10 ani sau chiar 15-20 ani, care mai funcţionează, o exploatează pe ea. Respectiv, noua taxă îi va penaliza în primul rând pe ei, făcându-i să aibă costuri insuportabile pentru transport, şi impunându-i la achiziţii de maşini electrice noi, pe care mult mai puţini din acele regiuni şi le permit.

Presa norvegiană acuză politicienii că au uitat că nu în toată ţara e la fel ca în Oslo, unde peste 48% din maşinile aflate în circulaţie sunt electrice. În regiunea nordică Finnmark, spre exemplu, doar 8% din maşinile din circulaţie sunt electrice, prin urmare acolo noile taxe îi vor afecta pe ceilalţi 92% din proprietari. O altă regiune nordică mai populată, Troms, are doar 16% din maşini cu propulsie electrică, iar Innlandet are 14%.

Aceiaşi critici ai iniţiativei spun că adopţia de maşini electrice e deja una exemplară, la 97% din maşinile noi, şi până şi oamenii din regiuni mai îndepărtate le cumpără într-o cotă foarte mari, dar o fac atunci când ajung în viaţa lor la decizia de a cumpăra o maşină nouă, în mod natural. Impunerea unei taxe uriaşe îi va împinge în dificultăţi financiare, punându-le o presiune imensă în exploatarea maşinii pe care o au, fără neapărat ca aceştia să poată cumpăra o maşină electrică.

Desigur, cei care sunt pentru noua creştere de taxe spun că aceeaşi oameni ar putea să-şi cumpere maşini electrice la mâna a doua, nu neapărat noi, şi astfel n-ar fi forţaţi să plătească preţurile mai mari la carburanţi.

Şi se pare că aici ar fi arealul unde noua iniţiativă ar putea să-şi facă efectul — în stimularea pieţei second hand pentru maşini electrice. Or, cu doar două săptămâni în urmă scriam despre un efect neaşteptat din Norvegia, în care maşinile diesel la mâna a doua sunt cele mai căutate, cu o creştere neaşteptată. Maşinile electrice la mâna a doua sunt însoţite adeseori de riscuri mai mari faţă de starea bateriei lor şi lipsa garanţiei, şi mai multe probleme ieşite la iveală la un termen mai mare de exploatare, tocmai de asta norvegienii par să dea preferinţă celor cu combustie la mâna a doua.

Iar noua propunere de majorări de taxe vine exact după ce acest fenomen a început a se manifesta, efectul ei urmând a fi descurajarea celor ce ar căuta o maşină diesel sau pe benzină la mâna a doua şi stimularea lor să-şi ia una electrică. Dacă va exista o cerere mai mare de maşini electrice la mâna a doua, primii proprietari se vor îndrepta mai repede spre alta nouă electrică, iar astfel ritmul de transformare a întregii flote de maşini care circulă în ţară va fi mai rapid.