Cea mai mare navă cu panouri fotovoltaice din lume a făcut prima sa călătorie, livrând 4.000 de maşini chinezeşti în Grecia

Chinezii au avansat atât de mult în ultimii ani în producţia la scară mare a panourilor fotovoltaice şi propulsiei electrice, încât au construit şi o navă imensă transportatoare de maşini, dotată cu panouri fotovoltaice, iar electricitatea produsă de acestea e folosită direct în propulsia navei. De curând această nouă navă, numită Yuan Hai Kou, şi-a desăvârşit prima sa călătorie de inaugurare, livrând 4.000 de maşini chinezeşti în Grecia.

Nava a fost construită la şantierele navale ale Guangzhou Shipbuilding International, o subsidiară a companiei de stat CSSC şi este operată de o subsidiară a COSCO. La mijlocul lunii mai cei de la COSCO anunţau că nava este gata de prima sa călătorie din portul Nasha din Ghangzhou către portul Piraeus din Grecia.

Iar acum, în iulie, chinezii au anunţat că la 24 iunie, nava a ajuns cu succes în Grecia, după o călătorie care a durat aproape 30 zile complete. E o durată aparent lungă pentru a naviga din China în Grecia, însă, de fapt, această durată se încadrează în limitele normale pentru aceste rute, iar aici devenim şi mai intrigaţi de a afla cum funcţionează sistemul său de propulsie şi producţie de energie cu panouri solare.

Nava Yuan Hai Kou are 199,9 metri lungime, şi un deplasament de 39.069 tone, având 12 nivele de stocare a vehiculelor la bord, dintre care 8 au înălţime fixă, iar 4 — înălţime ajustabilă. Astfel, ea poate transporta până la 4.000 vehicule la bord, inclusiv camioane, autobuze şi tehnică specială de construcţie.

Nava are la bordul său cel mai mare sistem de panouri fotovoltaice din lume, instalat pe vreo ambarcaţiune maritimă. Acesta are 302,8 kW, iar producţia sa anuală de electricitate e estimată la 410 MWh.

Nava poate folosi această energie de la panouri şi atunci când staţionează în porturi. Ea dispune i de o conexiune electrică pentru conectarea la reţeaua portului, astfel încât să fie alimentată din sistemul electric al ţării în care ancorează, fără a porni motoare cu combustie pentru generarea de electricitate.

Iar de aici vin primele dezamăgiri ale conceptului de propulsie şi utilizare a energiei acestei nave. La 302,8 kW, panourile fotovoltaice livrează electricitate doar pentru sistemul electric al navei, care propulsează sistemele auxiliare, iluminare, comunicarea şi altele, înlocuind puterea pe care ar fi produs-o generatoarele adiţionale. Însă nu există niciun sistem mare de baterii, care să stocheze electricitatea produse de ele, pentru că nu prea există surplus. Atunci când se produc 300 kW, nava poate consuma toţi cei 300 kW pentru operarea sistemelor adiţionale.

Propulsia e asigurată de un motor dual-fuel, care poate opera pe bază de gaz lichefiat LNG sau diesel maritim, şi acest motor e singura sursă de forţă pentru propulsie. Desigur, s-ar fi putut folosi un sistem hibrid mai avansat, cu baterii, care ar fi folosit şi electricitate produsă de motoare cu combustie, şi cea stocată de la panouri fotovoltaice, însă inginerii chinezi au considerat că producţia de la panouri e prea mică pentru a merita complexitatea şi greutatea adiţională a bateriilor.

Totuşi, ei spun că motorul cu combustie super avansat, cu tratare a emisiilor, dar şi reducerea sarcinii lui prin alimentarea sistemului electric al navei de la panouri pe timp de zi, îi permite per total un consum de combustibil cu 20% mai mic, inclusiv opririle în porturi. Emisiile de CO2 sunt cu 27% mai mici, cele de NOx cu 30% ai mici, iar emisiile compuşilor sulfuroşi — cu 99% mai mici.

În prima sa călătorie reală, calculele arată că emisiile de CO2 au fost cu 24% mai mici decât la o navă comparabilă echipată doar cu motoare cu combustie, ceea ce a însemnat o reducere efectivă a emisiilor cu 2.100 tone pe călătorie. E curios că doar o zi de staţionare în port cu sistemul electric al navei conectat a cel din port îi reduce emisiile cu 21 de tone.

Deci, e admirabil că nava a adoptat panourile fotovoltaice, dar contribuţia directă a acestor panouri, la 302,8 kW putere, e foarte mică faţă de necesităţile energetice mari ale navei. De fapt, panourile contribuie doar la economisirea a 111 tone de combustibil anual şi evitarea emisiilor de 345,9 tone de CO2. O contribuţie mult mai mare o are conectarea sistemului electric la port cât nava staţionează şi randamentul mai mare al motoarelor, cu tratarea emisiilor.

În prima să călătorie recentă, nava a transportat 4.000 de maşini ale unor mărci chinezeşti precum Geely, BYD, Yutong, dar şi tehnică specializată Sany. Maşinile sunt destinate unor ţări precum Grecia, Turcia, Italia şi Tunisia.

Foto: Nava Yuan Hai Kou, în portul Piraeus din Grecia, descărcând maşinile chinezeşti