Elveţienii au fost nevoiţi să oprească temporar cea mai veche centrală nucleară operaţională din lume, din cauza temperaturii prea mari a râului folosit pentru răcire

4 Iulie 2025, 13:34
Redacţia PiataAuto.md
Elveţienii ţin mult la siguranţă, dar în acelaşi timp sunt renumiţi şi pentru pragmatismul lor, iar acum un an au verificat minuţios cea mai veche centrală nucleară operaţională din lume, Beznau, au declarat-o sigură pentru operarea şi mai departe pe termen nedeterminat, cu verificări. Astfel, centrala care avea deja 55 de ani în operare, fiind inaugurată în anul 1969, a fost desemnată ca fiind într-o stare tehnică bună pentru a putea continua să producă electricitate în cantităţi uriaşe, cu zero CO2. Acum, însă, elveţienii au fost nevoiţi să oprească temporar întâi un reactor al centralei, apoi şi cel de-al doilea, din cauza temperaturilor prea mari a râului Aare, folosit pentru răcire, iar această situaţia arată un specific mai puţin cunoscut al centralelor nucleare clasice.
Operatorul centralei, compania elveţiană Axpo, a anunţat luni, 30 iunie, că în ziua anterioară temperatura apei din râul Aare a atins 25 grade în avalul centralei Beznau, ceea ce a determinat-o să decidă reducerea puterii reactoarelor la 50%. Oficiul Federal al Energiei din Elveţia are reguli clare stabilite pentru temperatura maximă admisă a acestui râu important din Elveţia, considerându-se că temperaturile de peste 25 grade pun în pericol flora şi fauna din bazinul său acvatic.
Construcţia centralei Beznau e una relativ obişnuită, fiind bazată de reactoare cu fisiune nucleară, care funcţionează pe uraniu îmbogăţit, încălzind un circuit de apă, care propulsează o turbină, iar aceasta produce electricitate la rândul ei. Cele două reactoare de la centrala Beznau au câte 365 MW putere fiecare — un parametru care ar considerat fi foarte mic azi, însă era unul de top pentru anul 1969.
Având o construcţie clasică, centrala are nevoie de cantităţi mari de apă pentru a fi răcită, pentru acest scop folosindu-se apa din râul Aare din apropiere. Fiecare reactor are nevoie de 40 metri cubi, deci 40 de tone de apă pe secundă pentru răcire. Respectiv, două reactoare cumulează o cantitate de apă de 80 tone pe secundă, necesară răcirii lor, ceea ce constituie cam 20-35% din debitul total de apă al râului, în funcţie de perioada anului şi precipitaţiile medii anuale.
Acum e o perioadă mai caldă în Elveţia, ceea ce face ca temperatura de bază a apei să fie mai caldă în amonte faţă de centrala nucleară. Acest debit de 80 metri cubi de apă pe secundă intre în zona de răcire a centrale şi trece prin schimbătoarele de căldură de acolo, preluând căldura şi răcind circuitele de răcire ale reactoarelor. Apa râului nu contactează niciodată cu apa tehnică din circuitele interne, bineînţeles, dar atunci când ea trece prin acele schimbătoare de căldură, apa râului devine mai caldă, în medie cu 7 grade Celsius. Când apa de intrare e mai caldă, atunci această diferenţă poate fi mai mare, iar apa de ieşire poate fi cu până la 10 grade mai caldă decât cea de intrare. Standardele elveţiene permit ca aba debursată în râu să aibă până la 30 grade Celsius în perioadele cele mai calde, mizând pe amestecarea acestui debit deversat cu debitul aferent nefolosit al râului şi obţinerea unei temperaturi medii de sub 25 grade. Dar acum această temperatură a fost depăşită şi râul a devenit prea cald, motivul din care iniţial s-a dispus reducerea puterii reactoarelor. Însă situaţia nu s-a oprit aici.
La 2 iulie, cei de la Axpo au anunţat că au decis să oprească total reactorul 1 al centralei Beznau, lăsând doar reactorul 2 activ, la 50%. Motivul a fost acelaşi, încercarea de a menţine apa râului la maxim 25 grade Celsius, iar din cauza perioadei toride acest lucru devenea tot mai dificil, chiar şi cu reactoarele funcţionale la doar 50%.
Iar ieri, 3 iulie, elveţienii au decis şi oprirea completă a reactorului 2 de la Beznau, din cauza aceloraşi temperaturi mari ale apei râului Aare.
Asta, înseamnă, însă, că oprirea celor două reactoare ale centralei nucleare reduce considerabil producţia de electricitate din reţea, ceea ce lasă un gol imens şi îi va impune pe elveţieni să compenseze acest gol cu mai multă producţie de la hidrocentrale şi cu importuri mai mari. Cei de la Axpo spun că operatorii reţelelor electrice sunt informaţi, la fel ca şi autorităţile federale şi toae aceste procese au coordonările necesare la nivelul întregii reţele.
Totuşi, e important să spunem că toată această situaţie nu implică vreo problemă tehnică a centralei propriu-zise, ea funcţionând ireproşabil. Doar că acest tip de reactoare clasice are nevoie de debite mari şi constante de apă, iar efectul de încălzire a apei se poate face mai remarcat în condiţiile perioadelor mai toride de vară.
Există şi reactoare de tip mai nou, cu circuite de răcire pe bază de gaz, sodiu sau sare topită, care nu mai au nevoie de aceste cantităţi de apă, iar unele se pot răci pasiv. Tocmai de asta, în ultimii ani cam toate tehnologiile noi în domeniul reactoarelor, inclusiv reactoarele modulare mici SMR, încearcă să facă abstracţie de nevoia unor debite constate de apă, pentru a nu ajunge în asemenea situaţii şi a putea să opereze şi în zone cu lipsă de acces la râuri şi mărci.
3
9,561
COMENTARII (0)
Fiţi primul care comentează această ştire!
COMENTARIUL MEU
Trebuie să fiţi logat pentru a putea comenta
Logare | Înregistrare
COMENTARII FACEBOOK
Înapoi
    Logare PiataAuto.md
Login:
Parola:
Memorizeaza-ma
Ai uitat parola?
Eşti nou aici? Atunci înregistrează-te!