Inginerii din Elveţia creează un model de inteligenţă artificială construit pe bani publici, pentru binele umanităţii şi al ştiinţei, bazat pe super computerul Alps

Elveţia e o ţară renumită în lume pentru grija sa extraordinară în a-şi asigura neutralitatea nu prin a miza pe alţii, ci prin a-şi menţine, dezvolta şi susţine componente proprii pentru toate domeniile strategice, chiar dacă uneori costurile sunt foarte mari. Într-o lume în care inteligenţa artificială le vine tot mai mult în ajutor oamenilor de ştiinţă şi cercetătorilor, cu implicaţii în cele mai diverse domenii de progres tehnologic, Elveţia anunţă că inginerii săi creează un propriu model de inteligenţă artificială, construit pe bani publici, pentru binele umanităţii şi al ştiinţei, model care va fi bazat pe super computerul Alps. Sunt multe lucruri curioase de nuanţat aici, şi vom face asta mai jos.

În primul rând, Elveţia a adunat de curând delegaţi din mai multe ţări la Geneva, reprezentanţi ai 50 de iniţiative şi organizaţii din lume, implicate în dezvoltarea de modele de inteligenţă artificială pe bază open-source, adică modele unde codurile şi algoritmii lor de operare pot fi văzuţi public de alţii, pentru a asigura transparenţa funcţionării. Toate aceste organizaţii din toată lumea au fost invitate în Geneva de către universităţile ETH şi EPFL din Elveţia, fiindu-le prezentat în avanpremieră noul model de inteligenţă artificială elveţian şi fiind invitaţi eventual să-l folosească în viitor.

De ce Elveţia susţine acest efort internaţional de modele de inteligenţă artificială open source şi vrea să creeze unul propriu? Cei de la ETH spun că „aceste modele cu algoritmi transparenţi devin tot mai credibile şi de încredere, devenind o alternativă pentru modelele comerciale, dezvoltate în spatele uşilor închise în SUA sau China.”.

Elveţienii spun că noul lor model de inteligenţă artificială e finanţat complet din bani publici şi e dezvoltat de inginerii de la ETH Zurich, EPFL (Şcoala Politehnică Federală din Lausanne) şi CSCS, adică Centrul Elveţian de Super Computare.

La acest centru, abreviat CSCS, se află super computerul Alps, una din cele mai mari şi utile elaborări ştiinţifice din ultimele decenii, pe care Elveţia a pus-o la dispoziţia cercetătorilor şi oamenilor de ştiinţă din propria ţară şi din întreaga lume. Din 1991 încoace, Alps a reprezentat în permanenţă unul din cele mai puternice super computere din lume, care putea oferi o putere de procesare enormă, iar echipele autorizate să-l folosească puteau folosi această putere de procesare pentru procesarea datelor lor ştiinţifice. Spre exemplu, oamenii de ştiinţă de la CERN, locul unde există renumitul accelerator de particule, se numărau printre cei ce puteau folosi puterea enormă a lui Alps, dar pe lângă ei multe alte echipe din toată lumea au avut acces la el.

Iar super computerul Alps a fost în permanenţă actualizat pentru a fi în pas cu cerinţele actuale, chiar dacă acest supercomputer e distribuit geografic în câteva locaţii, pentru redundanţă şi protecţie, cea mai mare parte fiind localizată în Lugano, folosind apa din lacul Lugano pentru răcire. O altă parte de procesare se află în Lausanne, la EPFL, iar partea ce accesează arhivele mai vechi se află în Germania. Super computerul mai are şi analize de date meteorologice, care se află în Italia. Cele mai puternice module ale lui, însă, se află doar în Elveţia.

Performanţa actuală a acestui super computer e de-a dreptul fenomenală, ultima lui actualizare având loc în 2024. Uneori, la super computere moderne ultra performante din cele mai avansate maşini din lume, care au funcţie de condus autonom şi nevoie de mari resurse, vorbim despre performanţe precum 100 TOPS sau 50 TOPS, sau 144 TOPS la Tesla FSD, unde TOPS înseamnă un trilion de operaţii pe secundă. Ei bine, super computerul Alps acum o putere de procesare susţinută continuu de 434,9 pentaflop, ceea ce echivalează cu 434.900.000 TOPS, adică 434,9 milioane de TOPS.

O comparaţie mai uşoară de înţeles ar fi că, dacă fiecare om din cei 8 miliarde de pe planetă ar face câte un calcul pe secundă, atunci toată populaţia omenirii ar avea nevoie de 15 ore pentru a face acelaşi număr de operaţii pe care super computerul Alps le face într-o secundă. O comparaţie mai tehnică ar fi cu renumitul procesor ultra puternic Apple M3 Max, care are 40 TFLOPS, ceea ce echivalează cu 40.000 TOPS, iar asta înseamnă că ar fi nevoie de 10.870 asemenea procesoare, pentru a forma puterea de calcul al super computerului elveţian. Observăm aici diferenţa de unităţi de măsură — TFLOPS şi TOPS, unde 1 TFLOPS echivalează cu aproximativ 1.000 TOPS, iar noţiunea de TFLOPS e aplicată de obicei pentru a determina operaţiuni complexe pe secundă, în timp ce TOPS indică operaţiunile simple pe secundă.

Super computerul Alps are acum 100 + 10 PB de memorie pe hard disk, şi încă 5 + 1 PB memorie de discuri cu stare solidă SSD. Pe lângă asta, în centrele de arhivă se păstrează date şi pe peliculă magnetică, de aproximativ 130 PB!

Tocmai aceste date imense, multe din ele direct conectate cu experimente ştiinţifice, date ştiinţifice verificate şi date istorice de arhivă, vor face ca noul model de inteligenţă artificială elveţian să fie „învăţat” pe baza unei surse imense de date excepţional de precise şi relevante. Desigur, el va folosi şi sursele deschise actuale, dar atunci când va fi întrebat despre lucruri exacte, el nu va fi nevoit să opereze cu date incomplete, ci va avea la bază cunoştinţele unei mari părţi din comunitatea oamenilor de ştiinţă din ultimele decenii. Iar asta îl va face pe viitorul model de inteligenţă artificială elveţian unul din cele mai precise, bazate pe date factologice şi ştiinţifice, dintre toate modelele open source din lume.

Şi asta va veni tot în beneficiul public şi al oamenilor de ştiinţă, întrucât aceştia vor putea folosi noul limbaj pentru cercetările lor de mai departe, operând cu un model mult mai avansat la nivel ştiinţific, care ar trebui să producă date cu o rată de veridicitate şi exactitate mult mai mare.

Elveţia spune că noul ei model de inteligenţă artificială se află la ultima fază de testare şi va fi lansat pe parcursul acestei veri. Codul şi algoritmii noul model for fi publici din start, la fel ca şi tipurile de date folosite în antrenarea lui, pentru o transparenţă maximă. Elveţienii îşi doresc ca datorită acestei transparenţe şi capacităţilor noului model de inteligenţă artificială, acesta să devină instrumentul cel mai apreciat şi folosit de oamenii de ştiinţă şi cercetători din întreaga lume. Însă nu doar de către ei, ci şi de publicul larg, care va putea folosi acest model la fel de liber, şi va putea beneficia de transparenţă, obiectivitate şi veridicitate a datelor.