Producătorul ceh Tatra are neînţelegeri majore între acţionari, pe fundalul investiţiilor anunţate de sute de milioane de euro pentru a-şi dubla producţia anuală de camioane

Producătorul ceh de camioane Tatra se afla până de curând în cea mai înfloritoare perioadă din istoria sa modernă de după anul 1992, raportând creşteri de producţie în fiecare an şi fiind, de fapt, la limita capacităţii sale actuale de producţie, cu comenzi acumulate pe mult timp înainte, mai ales în contextul ultimilor ani. După ce a fost salvat în 2013 de către doi oameni de afaceri cehi, care l-au cumpărat după o perioadă de istorii triste cu privatizări parţiale de către DAF, apoi de către alte structuri obscure, care riscau să devalizeze complet uzina, cei doi au oprit atunci aceste procese, au păstrat divizia de metalurgie şi au început revigorarea pas cu pas a legendarului producător ceh. Lucrurile au mers tot mai bine şi, deşi această revigorare a durat un deceniu, azi Tatra e un producător cu o situaţie financiară bună care tot caută căi de a se extinde. Iar acum producătorul ceh a anunţat un program de investiţii imens, de 300 milioane de euro, pentru a-şi dubla producţia anuală de camioane. Doar că acest program a scos la iveală şi neînţelegerile dintre cei doi acţionari actuali, care au ajuns acum la o adevărată luptă intensă, în care e posibil să fie necesară intervenţia statului ceh.

Acţionarii actuali ai Tatra sunt două grupuri industriale mari — Czechoslovak Group şi Promet Group — descendente ale structurilor celor doi oameni de afaceri care au salvat producătorul în 2013 — Jaroslav Strnad şi Rene Matera.

Foto: Jaroslav Strnad şi Rene Matera, în 2013, când salvau Tatra

Jaroslav Strnad nu mai e în viaţă, iar Czechoslovak Group (CSG) e deţinut şi condus de fiul său, Michael Strnad. Şi Rene Matera a decedat în 2023, iar Promet Group e deţinut de familia sa, fiind administrat de fiica sa, Denisa Materova, ajutată de mama sa şi fratele său. Ambele grupuri industriale au crescut la nivelul celor mai mari din Cehia şi se pare că acum noul program de dezvoltare al Tatra naşte scântei între cele două grupuri industriale acţionare şi între oamenii care le conduc, atât Michael Strnad, cât şi Denisa Materova fiind urmaşii direcţi ai celor doi salvatori ai Tatra.

Foto: Michael Strnad şi Denisa Materova, urmaşii de azi ai salvatorilor Tatra

Ce presupune programul de investiţii Tatra şi cu ce nu sunt de acord acţionarii? Ei bine, anul trecut Tatra a produs 1.548 camioane la fabrica sa şi şi-a menţinut ritmul de creşte cu circa 100 camioane anual, pe care l-a avut în ultimii ani. Dar rândurile de comenzi pentru camioanele Tatra au devenit tot mai mari în ultimii ani, pentru că în contextul actual de securitate europeană, e mare nevoie de aceste camioane mai ales în domeniul apărării. Ministerul Apărării al Cehiei a plasat în regim de urgenţă mai multe comenzi de sute de camioane pentru a-şi moderniza rapid armata şi legea i-a impus pe cei de la Tatra să dea prioritate comenzilor autohtone plasate în regim de urgenţă. Dacă aruncăm o privire în programele de apărare europene din următorul deceniu, e cât se poate de clar că cererea pentru camioanele de acest tip va fi uriaşă mult timp înainte. E păcat că Roman Braşov nu mai e un jucător care să aibă ce propune şi livra în această industrie, pentru că ar fi beneficiat de o perioadă similară de înflorire.

Ei bine, cei de la Tatra vor să investească în primul rând în uzina lor, pentru a-i spori capacitatea de producţie la 3.000 exemplare anual, dublu faţă de cât produce acum. Se intenţionează construcţia unei noi hale mari pentru liniile de asamblare, instalarea de noi utilaje de producţie, dar şi construcţia unui nou depozit de componente, cu sistem digitalizat, care să nu mai cauzeze pierderile de timp şi eficienţă pe care le cauzează depozitul actual. De asemenea, graţie Siemens, va fi implementat un sistem complet digitalizat de organizare a componentelor pentru producţia fiecărui camion, cu plasare de comenzi şi urmărire a livrării lor de la fiecare furnizor.

Circa 200 milioane de euro din cei 300 vor merge direct în aceste unităţi de producţie şi asamblare a camioanelor cu toate spaţiile aferente. Iar cehii spun că programul de investiţii e cel mai mare din anul 1980 încoace, de când fusese lansat modelul T815, produs pe atunci ca un camion de masă. Datorită acelui model produs în exemplare identice şi în contextul unei economii planificate, care nu însemna neapărat şi cerere echivalentă, pe atunci Tatra ajungea până la 15 mii camioane produse anual. Acum produce doar 1.548, dar acestea sunt mult mai specializate, mai performante şi mai profitabile şi ocupă oricum deja toate capacităţile uzinei.

Ceilalţi 100 milioane de euro vor fi investiţi în modernizarea subsidiarei responsabile de metalurgie. Tatra e unul din puţinii producători din lume care şi-a păstrat propria metalurgie, unde topeşte oţel şi produce direct la locaţie o mulţime din componentele folosite la camioanele sale.

Noua investiţie va permite creşterea producţiei metalurgice, pentru a susţine creşterea producţii de camioane, dar totodată va reduce emisiile solide poluante cu 80%. Vor fi instalate noi cuptoare generatoare de căldură, mult mai eficiente, iar pe lângă asta va fi instalată o linie robotizată de forjare. Liniile de tratare ulterioară şi călire vor fi de asemenea automatizate. Iar 54% din investiţiile în divizia metalurgică a celor de la Tatra vor fi acoperite de guvernul ceh, ca o susţinere a industriei proprii, pretextul fiind că aceste investiţii vor reduce şi emisiile.

Restul investiţiilor pentru metalurgie şi pentru uzina propriu-zisă Tatra vor veni din propriile profituri ale Tatra şi din finanţări bancare, dar şi dintr-o recapitalizare a companiei, prin emisii de noi acţiuni. Cehii spun că acest program reprezintă cea mai mare modernizare a producătorului de camioane Tatra din ultimii 45 de ani, iar rezultatele acestui program vor pune fundaţia dezvoltării pentru câteva decenii înainte. Însă tocmai la emisia de noi acţiuni pare să fie problema, or în funcţie de cine va cumpăra noile acţiuni Tatra, asta poate însemna că unul din acţionari poate deveni mai influent sau că vor apărea noi acţionari.

În prezent CSG deţine 65% din Tatra, iar Promet Group — 35%. CEO-ul Promet Group, Denisa Materova, a criticat dur mai multe decizii ale managementul Tatra din ultimul timp, printre cea mai criticată fiind decizia de a vinde camioane Tatra către Ministerelor Apărării din Cehia şi Slovacia doar prin compania intermediară Tatra Defence Systems. Problema e că această companie e deţinută 100% de CSG, nu şi de Promet Group, iar orice intermediar mai încasează profituri adiţionale. Şi atunci când un acţionar deţine şi un producător, şi un intermediar care vinde mai departe produsele fabricate, locul şi cuantumul în care se generează profituri poate fi manipulat.

De ce ar avea nevoie CSG de această companie intermediară? Oficial, ea mai şi adaptează unele modele pentru uz de apărate, creând chiar şi vehicule specializate. CSG e un grup industrial care a foarte multilateral dezvoltat în producţie de sisteme de armament, de mulţi ani încoace, şi multe dintre aceste sisteme complexe folosesc şasiuri Tatra, oferind astfel comenzi organice şi pentru uzina Tatra. Şi Promet group, însă, e prezent în aceeaşi industrie prin compania sa STV Group, şi există şi o anumită concurenţă între ele, deşi produsele celor două entităţi sunt mai degrabă complementare decât concurenţiale.

Cei de la Promet şi-au restructurat modul în care sunt acţionari la Tatra, trecând o parte din acţiunile lor prin compania SVT Group, pe care o deţin integral. Cota lor de acţiuni în Tatra nu s-a modificat, dar s-a modificat formula prin care e deţinută de ei Tatra, în ecuaţie apărând acum şi de partea lor o companie din industria de apărare, ca şi CSG, ceea ce poate permite nişte atribuţii legale suplimentare.

Foto: Producţie STV Group

Acum, cei de la Promet Group şi Denisa Materova au declarat că sunt împotriva emisiilor noi de acţiuni şi a capitalizării aferente pe care vrea să o facă CSG pentru Tatra, dar susţin planurile de investiţii, cu o prioritate pe ceea ce e absolut necesar în primul rând. Promet a mai declarat public că şi-a pierdut încrederea în actuala administraţie a Tatra şi a cerut reconsiderarea planurilor şi schimbarea administraţiei, motivând asta cu lipsa de fundamentare prin documente transparent a necesităţii de a face emisii noi de acţiuni. Cei de la CSG au declarat că resping acuzaţiile de la Promet şi a şefei de acolo, declarând că aceşti acţionari minoritari au devenit o piedică în dezvoltarea Tatra, prin punerea la îndoială a tuturor deciziilor şi prin blocarea efectivă a proceselor de luare a acestor decizii şi implementare a lor.

Însă, la adunarea acţionarilor Tatra, unde trebuia aprobat acest plan de investiţii menţionat mai sus, cu tot cu capitalizarea şi emisiile de acţiuni, Denisa Materova a blocat adoptarea acestui plan al lui Michal Strnad şi a CSG. Ea a făcut noi declaraţii publice în care l-a acuzat pe Michal Strnad, iar cei de la CSG au anunţat din nou că cei de la Promet şi Denisa Materova nu fac decât să blocheze dezvoltarea Tatra, în calea sa de a-şi dubla producţia şi a creat sute de locuri noi de muncă. Într-un asemenea context, conflictul dintre cei doi acţionari a ajuns la un nou apogeu, public, grav şi direct, şi asta poate acum destabiliza Tatra din planurile sale de dezvoltare. Iar cehii vorbesc deja că foarte curând Ministerul Apărării din Cehia ar putea fi nevoit să intervină cu măsuri de administrare specială a acestei uzine strategice şi poate chiar prin înlocuirea temporară a drepturilor de vot a acţionarilor, pentru a salva Tatra de la un parcurs periculos pe care ar putea-o apuca în urma acestui conflict.

Şi e oarecum păcat, pentru că acum sunt timpurile în care e cea mai mare nevoie de Tatra şi de industriile în care sunt prezenţi cei doi acţionari. Iar urmaşii direcţi ai celor doi oameni de afaceri prieteni, care au salvat cândva Tatra, sunt acum într-un conflict direct şi grav, care ar putea periclita viitorul Tatra.