Şeful Mercedes a publicat un articol în presa internaţională, în care cere UE să adopte o strategie similară Chinei pentru maşinile electrice, sau va eşua complet

Şeful Mercedes, Ola Kallenius, s-a făcut deseori remarcat în ultimii ani cu exprimări de poziţii atipice şi apeluri la strategii neobişnuite, pe care i le cerea Uniunii Europene. Dânsul a devenit foarte vocal atunci când UE planifica să introducă taxe de import pentru maşinile electrice chinezeşti, spunând nu doar că acestea n-ar trebui aplicate, ci şi îndemnând UE să renunţe total la orice taxe cu China la importul maşinilor electrice. Acum, însă, lucrurile în industria auto europeană s-au precipitat şi mai mult, vânzările multor producători fiind grav afectate atât de tranziţia la maşinile electrice, cât şi de schimbarea preferinţelor din China şi introducerea tarifelor în SUA. În acest context, şeful Mercedes a publicat un articol în publicaţia internaţională The Economist, în care şi-a articulat viziunea sa asupra situaţiei actuale şi i-a cerut Uniunii Europene să adopte o strategie similară Chinei pentru maşinile electrice, dacă nu vrea să eşueze complet şi să distrugă ireversibil industria auto europeană.

„Green Deal”-ul Uniunii Europene trebuia să devină un moment al „primului om trimis pe Lună” pentru continentul european, spune şeful Mercedes. Țintea spre a avea un continent întreg care să ajungă la zero emisii finale de CO2 către aul 2050, făcând faţă cu iscusinţă provocării de transformare economică majoră prin tehnologie şi totodată prin păstrarea competitivităţii. „Acum, însă, trebuie să facem totul pentru a evita să ne rătăcim în spaţiu, în drumul nostru spre Lună”, declară Ola Kallenius.

Acesta spune că industria auto europeană a făcut un efort herculean pentru a susţine iniţiative Green Deal, lansând sute de modele electrice dintre cele mai diverse şi performante, şi investind peste 250 miliarde de euro. Aici Ola Kallenius vorbeşte şi din perspectiva sa de preşedinte actual al ACEA, asociaţiei europene a producătorilor auto.

În pofida sutelor de modele electrice create şi lansate şi a sutelor de miliarde de euro investite, cumpărătorii rămân reticenţi, spune şeful Mercedes. „Cota de piaţă actuală a maşinilor pur electrice în UE e în jur de 15%, semnificativ mai puţin decât indicau predicţiile de acum câţiva ani pentru această perioadă.

Nici măcar relaxarea de scurtă durată a restricţiilor prin emisiile CO2 şi a cotei minime de maşini electrice, pe care UE a adoptat-o l-a începutul acestui an, nu e decât una care să ofere un mic moment de respiro producătorilor, dar fără a rezolva problema de esenţă. Contextul economic s-a deteriorat semnificativ, spune şeful Mercedes, iar traiectoria de descendenţă pe care merg acum mulţi producători auto nu are semne că se va stabiliza prea curând.

Şeful Mercedes mai face o declaraţie foarte ascuţită faţă de strategia actuală UE, spunând că impunerea la cote tot mai mari de maşini electrice, cu efectele adverse pe care le are, de a reduce din numărul de modele cu combustie şi a genera scumpirea per general a automobilelor noi, riscă să creeze de fapt aşa-numitul „Efect Havana”, când maşinile cu combustie mai vechi pur şi simplu vor fi păstrate o perioadă mai îndelungată de proprietari, care vor fi reticenţi să le schimbe pe altele noi. Exact cum în Havana, capitala Cubei, timpul pare să fi înţepenit în loc la sfârşitul anilor 1950, când a fost introdus embargoul pentru automobile, acelaşi efect poate avea loc şi în Europa, când oamenii vor alege să-şi păstreze mult timp înainte maşinile cu combustie pe care le au, din motive economice şi raţionale, dar şi din reticenţa faţă de noile modele, mai spune şeful Mercedes.

El mai spune că asta va duce, de fapt, la un aer mai poluat, obţinându-se efectul invers faţă de cel dorit. ŞI va avea repercusiuni imense faţă de toată industria, inclusiv faţă de furnizorii auto. În 2025 deja 40% din furnizori riscă să încheie anul cu pierdere, nereuşind să mai facă nici măcar un profit minim. Iar în următorii ani şi mai mulţi dintre ei ar putea închide uzine, concedia oameni şi falimenta.

Prin urmare, şeful Mercedes, şi tot el şeful ACEA, le spune liderilor UE că planul european de transformare a industriei auto trebuie să se mişte dincolo de idealism şi să ia în considerare realităţile actuale industriale şi geopolitice. E necesară o corecţie de curs pe trei dimensiuni — decarbonizare, rezilienţă a lanţului de aprovizionare şi competitivitate. Şi nici unul din aceşti trei piloni nu poate fi neglijat, mai spune Ola Kallenius.

El cere UE revizuirea până la sfârşitul anului a sistemului actual de penalizare a producătorilor pentru limitele CO2, înlocuindu-l cu unul care compară performanţele producătorilor cu cele generale ale pieţei, pedepsindu-i pe cei leneşi, de la coada inovaţiei, dar nu pe marea majoritatea din cauza felului în care evoluează piaţa în general.

Şi şeful Mercedes îi mai cere UE să ia o tactică similară Chinei pentru maşinile electrice. „Mobilitatea electrică e tehnologia de bază, e clar. Dar trebuie să rămânem deschişi şi spre alte alternative, care să se dezvolte organic, în paralel, precum hibrizii, maşinile cu range extender, precum maşinile cu motoare cu combustie ultra eficiente în consum şi a celor ce folosesc carburanţi sintetici. China demonstrează că o abordare bazată pe multiple tehnologii poate accelera progresul, de fapt. De ce n-am juca şi noi după reguli similare?” — se întreabă şeful Mercedes.

El mai spune că strategiile actuale ale UE pentru decarbonizare nu iau în considerare că acum doar 2% dintre maşinile aflate în circulaţie în Europa sunt pur electrice, în timp ce 250 milioane de maşini cu combustie încă mai circulă în ţările UE. Prin urmare, aici, privind la tabloul larg, ar trebui să se gândească strategiile, iar implicarea companiilor petroliere e absolut obligatorie, or, anume ele, prin scara loc imensă şi expertiza pe care o au, au putea asigura producţia competitivă de carburanţi sintetici, care ar face ca maşinile actuale cu combustie să aibă o amprentă de CO2 egală cu zero în balanţa finală.

Şeful Mercedes mai atrage atenţia liderilor UE că lanţul de aprovizionare cu componente pentru bateriile maşinilor electrice e foarte dependent de componentele din Asia şi e nevoie urgentă de fortificarea capacităţilor europene proprii în aceste tehnologii şi capacităţi de producţie. Din nou, exemplul Chinei, care s-a asigurat că are tot lanţul necesar, de la minerit de litiu până la producţie de anozi, catozi, şi baterii finale, e unul elocvent şi relevant şi pentru UE.

Şi Ola Kallenius îndeamnă UE să acţioneze urgent, pentru că tarifele SUA şi vânzările ce au scăzut drastic în China vor pune o presiune financiară enormă pe producătorii auto europeni în următorul an cel puţin. El le mai cere liderilor UE să unifice practicele şi să unifice şi piaţa cu adevărat până la nivelul reglementărilor de capital, pentru a putea spori rezistenţa producătorilor în următoarea perioadă.

„Următoarele 12 luni vor fi decisive. Fie Europa se adaptează realităţilor curente, fie ea riscă să-şi sacrifice calitatea de lider industria şi tehnologic din cauza supraregularizării şi a stagnării. Ținta — o industrie auto europeană decarbonizată şi competitivă global — este încă tangibilă. Credem că printr-o serie de măsuri interne la nivel UE, putem ajunge să avem cu toţii o cale mai bună către aceeaşi destinaţie. Dragă Bruxelles, hai să rezolvăm problema” — îşi încheie articolul şeful Mercedes.

Foto: Ilustraţie din articolul lui Ola Kallenius din The Economist

Ceea ce vedem aici e un apel neobişnuit de public şi tranşant din partea unui om cu o calitate dublă, de şef al unuia din cei mai respectaţi producători auto din Europa şi de şef al asociaţiei producătorilor auto din Europa, el semnându-şi articolul cu ambele sale funcţii. Însă de această dată apelul lui Ola Kallenius pare mult mai profund, mai analitic şi mai echilibrat decât declaraţiile sale succinte anterioare. Şi totodată e un semnal de alarmă sonor, pentru a mişca spiritele la Bruxelles şi a le face să-şi recalibreze reglementările şi tacticile cu realităţile de azi. Tocmai pentru a se face auzit fără echivoc, la nivel internaţional, şeful Mercedes a ales să iasă în presa internaţională cu un articol semnat cu numele propriu, ca un apel care cheamă la acţiuni de urgenţă, pentru a se evita declinul ireversibil al industriei auto europene. Iar asemenea apeluri publice, grave şi sonore, reprezintă clar că situaţia a ajuns foarte gravă, la limita supravieţuirii, pentru foarte mulţi producători şi furnizori auto.