(VIDEO) Presa din Germania pune la îndoială noua invenţie Monocab, un tren îngust, care poate călători pe o singură şină de cale ferată

Trenurile sunt una din cele mai vechi forme de transport, inventate de omenire, care încă mai e folosită pe larg şi azi. S-a schimbat tipul propulsiei între timp, de la motoare cu abur la cele diesel şi electrice, ba chiar se încearcă şi adoptarea unei evoluţii sub forma unor trenuri cu levitaţie magnetică, însă o echipă de ingineri din Germania a creat o invenţie despre care puţini s-ar fi gândit că ar fi nevoie de ea. E vorba de Monocab, un tren compact şi îngust, care poate călători pe o singură şină de cale ferată, dar adoptarea lui pe larg e problematică, fiind pusă la îndoială acum şi de presa germană, reprezentată de cei de la Deutsche Welle.

Echipa care a creat această invenţie e una ce combină ingineri de la Universitatea de Ştiinţe Aplicate Ostwestfalen-Lippe, abreviată drept OWL, cu reprezentanţi ai altor câteva asociaţii şi institute de cercetare. Prima prezentare a acestei idei a avut loc acum câţiva ani. Însă echipa a tot continuat să-şi perfecţioneze vehiculul şi îl aduce la noi şi noi evenimente, vrând să convingă publicul că acesta ar trebui plasat deja în producţia de serie, ultima lui prezentare publică, în ultima iteraţie, având loc acum câteva săptămâni. Echipa a primit 29 milioane de euro din banii UE şi ai guvernului federal din Germania pentru a dezvolta această iniţiativă între timp. Nu e deloc o sumă mică, prin urmare, ne-am întrebat ce e atât de genial la această idee şi tehnologie şi de ce adoptarea ei e întâmpinată cu scepticism.

Spre deosebire de Elveţia, care-şi întreţine exemplar toată căile ferate, chiar şi cele regionale, din zone mai izolate, cu misiunea de a păstra viabilitatea întregului sistem de transport, Germania are căi ferate din regiuni rurale care nu prea mai sunt folosite, pe unele din ele trenurile nu mai circulă ani la rând. Autorii acestei idei s-au gândit că asta stimulează depopularea zonelor rurale, întrucât oamenii nu mai au acces la transport public viabil centralizat. Iar invenţia lor vine să folosească din nou mai ales aceste căi ferate izolate.

Iar ele sunt de obicei căi singulare, unde o singură cale ferată e folosită pentru deplasarea trenurilor în ambele direcţii, şi programul e ajustat astfel încât să nu existe niciodată trenuri ce ar veni unul în întâmpinarea altuia. De aici s-a născut şi ideea trenurilor înguste, care ar folosi doar o şină de cale ferată, iar astfel o serie de trenuleţe mici ar circula pe o şină, într-o direcţie, în timp ce alte trenuri ar circula pe cealaltă şină în direcţie inversă.

Acum, marea întrebare e cum ar putea un tren să-şi menţină echilibrul său pe o singură şină? Răspunsul e într-un set de elemente mecanice, formate din giroscoape şi volante, care îi asigură echilibru, într-un mod apropiat de principiul unei hoverboard, dar totul cu mai multă stabilitate mecanică inerentă, datorată efectului fizic al unui volan în învârtire continuă. Construcţia presupune două volante de 250 kg, care se învârt la 4.800 rpm. Pe lângă asta, există o greutate de 600 kg, are poate fi mutată pe axa transversală pentru contrabalansarea trenului.

Germanii au conceput acest tren de dimensiuni mici, în care să încapă doar 4-6 persoane. Ideea lor ar fi ca acest tren să poată fi chemat cu o aplicaţie, exact ca un Uber, şi să te ducă dintr-un nod regional spre satul tău, sau invers, să te aducă din sat spre acel nod regional, de unde vei lua trenurile obişnuite mai departe.

Propulsia acestor mici trenuri e electrică, având baterii la bord, dar autorii ideii nu menţionează ce capacitate de stocare are bateria şi care ar fi autonomia. Condusul lor e autonom, aici tehnologia nefiind foarte nouă, întrucât trenuri conduse autonom există deja în aeroporturi, doar că aici ar fi mai mulţi senzori de viaţă reală. Desigur, trenul ar putea vedea alte vehicule şi obstacole neprevăzute. Iar mai nou, echipa de ingineri spune că acest tren ar folosi şi inteligenţa artificială pentru optimizarea proceselor sale.

Dar există şi limitări majore care fac această idee să nu fie la fel de viabilă pe cât şi-a dori creatorii ei. Aceştia spun că vor să folosească infrastructura existentă a căilor ferate, pentru a nu impune costuri adiţionale. Dar nu e clar ce face un asemenea tren după ce ajunge din punctul A în satul B, dacă pe linie înainte mai sunt satele C, D, E şi F. El nu poate merge pur şi simplu înapoi pe aceeaşi linie, şi ar trebuie să treacă pe cealaltă linie. Dacă ar merge până la finalul liniei, ar fi o irosire de energie. Dar dacă e să facă tranziţia de pe o linie pe alta de revers, ar trebui să existe mecanisme pentru asta, care nu au fost prevăzute până acum.

Cel mai mare neajuns al acestei tehnologii, însă, e imposibilitatea acestor trenuri de a trece peste zonele de intersectare a căilor ferate, dirijate de macazuri.

Roţile acestui tren n-ar putea trece pur şi simplu prin aceste intersecţii. „Lucrăm la asta, dar acum trenul Monocab nu poate traversa intersecţiile şinelor de cale ferată”, a declarat de curând liderul echipei care a creat acest tren, Thorsten Forsterling.

Alţi oameni, intervievaţi de presa germană, pun la îndoială eficienţa unui asemenea transport, cu doar 3-6 oameni transportaţi. Trenurile sunt extraordinar de eficiente datorită scalării. Aici, însă e o direcţie inversă, în care un vehicul trebuie să ocupe calea ferată pentru un număr mic de oameni.

Şi mai mulţi germani pun la îndoială senzaţiile din timpul călătoriei şi siguranţa acesteia. Încă nu e clar dacă aplicaţia şi modul de funcţionare ar trebuie să permită o călătorie completă a celui care a chemat trenul prin aplicaţie, sau dacă trenul ar mai putea lua alţi pasageri la bord în următoarele staţii, dacă aceştia vor să meargă în aceeaşi direcţie. Dacă într-un asemenea tren mic vor călători oameni are nu se cunosc, pe linii de cale ferată slab utilizate, e o mare îngrijorare de siguranţa acestor oameni din interior. Dacă nu se admit alţi călători a bord, atunci fiecare solicitant trebuie să aibă un tren propriu care vine doar pentru el şi atunci totul funcţionează ca un taxi pe cale ferată şi devine scump.

Este, deci, o creaţie care pare să fi pornit de la fascinaţia inginerească de a face un vehicul care-şi menţine echilibrul pe o singură şină de cale ferată, iar de aici încolo i s-au inventat scenarii incomplete în care acest vehicul ar avea loc în lumea reală. Aparent, sunt nişte elemente de intenţii bune în tot acest tablou, dar există atât de multe goluri şi piedici, încât toată ideea e undeva la limita viabilităţii minime.

Într-atât de mult, încât până şi entităţile de presă finanţate public din Germania, precum Deutsche Welle, ajung să pună la îndoială această invenţie. Mai ales că în testele demonstrative de până acum, Monocab circulă cu o roată ajutătoare care se sprijină de cealaltă şină de cale ferată, cam ca la bicicletele pentru începători.

Vezi totul în video-ul de mai jos.